271. CM Studiile epidemiologice observaţionale includ:
studiile descriptive
studiile analitice
studiile experimentale
modelarea procesului epidemic
studiile de intervenţie
272. CM Studiile epidemiologice descriptive includ:
studiile individuale
studiile populaţionale
studiile de cohortă
studiile randomizate
studiile de teren
273. CM Studiile epidemiologice analitice includ:
studiile ecologice
studiile „caz-martor"
274. CM În care situaţii prevalenţa unei boli poate să fie mai mică decât incidenţa acesteia?
vindecarea rapidă după aplicarea tratamentului
număr redus de cazuri noi
număr redus de pacienţi care se vindecă completamente
apariţia unui remediu nou care contribuie la prelungirea vieţii bolnavilor
deces instalat la interval scurt după debutul bolii
278. CM Studiul epidemiologic analitic poate fi:
retrospectiv
prospectiv
observaţional
experimental
de teren
279. CM Investigaţia epidemiologică prezintă:
ancheta focarului de boală infecţioas
cercetarea de tip „caz-martor" realizată în clinică
cercetarea de tip „caz-martor" realizată în teren
cercetarea proprietăţilor tinctoriale ale microorganismului
ancheta unei erupţii de boală neinfecţioasă
281. CM Din avantajele studiilor epidemiologice transversale facparte:
sunt uşor de realizat şi au costuri reduse
permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor în acţiunile de intervenţie
permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală
sunt utile în evaluarea incidenței bolilor rare
pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor epidemiologice de cauză necunoscută
283. CM Metoda de observare și descriere a fenomenelor epidemiologice include:
procedee descriptive
procedee analitice
investigații bacteriologice
investigații parazitologice
investigații de laborator clinic
284. CM Rolul procedeelor descriptive este:
caracterizarea situațiilor epidemiogene la nivel de populație în întregime
caracterizarea situațiilor epidemiogene în diferite grupe sau contingente de populație
utilizarea și evaluarea metodelor de tratament și profilaxie
formarea ipotezei privind cauzele și condițiile de apariție și răspândire a procesului epidemic în situații concrete
utilizarea metodelor de laborator în studierea diferitor aspecte ale procesului epidemic
285. CM Metoda de laborator oferă epidemiologiei posibilitatea:
să perfecționeze dezvăluirea etiologiilor bolilor
să delimiteze amploarea unor procese epidemiogene
să determine structura și conținutul metodei epidemiologice de investigație
să perfecționeze tehnici de supraveghere epidemiologică
să promoveze măsuri eficiente de combatere șiprofilaxie
286. CM Indicatori care reflectă nivelul de sănătate a populației sunt:
natalitatea
morbiditatea
mortalitatea
pătura imună a populației
accesul populației la servicii medicale
287. CM Tipuri de morbiditate sunt:
generală
reală
invaliditatea
handicapul
fertilitatea
292. CM Avantajulstudiilor descriptive populaționale sunt:
datele statistice sunt folosite din rapoartele oficiale
datele sunt obținute prin studii de anchetă epidemiologică
costul este ieftin, rapide și ușor de efectuat
rezultatele identifică problemele de sănătate, particularitățileepi- demiologice și clinice ale bolii
absența metodelor standard de diagnosticare
293. CM Studiile epidemiologice analitice au menirea:
descrierea fenomenelor, caracteristicile și particularitățile lor
stabilirea și evaluarea cantitativă a cauzelor apariției șirăspândirii bolii
dezvăluirea cauzelor și condițiilor care determină fenomenele de sănătate
dezvăluirea legăturii cauză-efect în mecanismul de formare a morbidității
descrierea unui caz neobișnuit de boală sau unor factori de risc
294. CM Studiile epidemiologice ecologice sau corelaționale determină:
starea de sănătate a unei populații în funcție de factorii derisc
puterea de acțiune a factorilor determinanți și a consecințelor lor
posibilitatea de apariție a altor variante cu probabilitatea de 99,73%
corelația între expunere și efect
295. CM În dependență de variația valorilor corelația se reprezintă:
funcțională directă
funcțională indirectă
funcțională oarbă
stohastică directă
stohastică indirectă
296. CM Gradul asocierii în funcție de valoarea coeficientului decorelație poate fi:
foarte puternic
puternic
moderat (mediu)
slab
neglijabil
302. CM Descrierea dinamicii multianuale a morbidității permite:
pronosticarea situației epidemiogene în viitor
lansarea ipotezelor privind posibilele cauze ce au provocat schimbări în situația epidemiogenă
aprecierea schimbărilor evolutive în situația epidemiogenă pentru un anumit interval de timp
determinarea evoluției anuale în situația epidemiogenă
determinarea perioadei anului cu incidență crescută
304. CM Screeningul are rolul:
de organizare a unui studiu de metaanaliză
de organizare a studiilor de cohortă
de organizare a studiilor transversale
de organizare a studiilor caz-martor
de evaluare a unor programe
305. CM Ancheta epidemiologică a focarului este utilizată pentru:
determinarea indicatorilor ai stării de sănătate a populației
depistarea sursei de agenți patogeni
determinarea cauzelor de apariție a focarului
determinarea căilor, factorilor și condițiilor de transmitere a bolii
elaborarea complexului de măsuri antiepidemice
306. CM Obiectivele anchetei focarului epidemic sunt:
precizarea diagnosticului bolii
formularea diagnosticului epidemiologic
elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării și lichidării focarului
evaluarea calității și eficienței măsurilor antiepidemice efectuate în focar
organizarea și construirea modelului experimental al procesului epidemic
308. CM Anamneza epidemiologică este colectată de:
medicul de familie
medicul ce a suspectat boala la pacient
medicul epidemiolog
medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice
medicul infecţionist ce consultă pacientul
309. CM Scopul anamnezei epidemiologice este:
stabilirea debutului bolii
determinarea contactului bolnavului cu alte persoane
evaluarea situației sanitaro-igienice a focarului
stabilirea condițiilor care ar fi putut contribui la apariția cazuluide îmbolnăvire
supravegherea focarului