A. subclaviculară are următoarele ramuri:
A. vertebrală.
Trunchiul tirocervical.
A. toracică internă.
Trunchiul costocervical.
A. toracoacromială.
Ramurile căror artere enumerate formează anastomoze în glanda tiroidă:
A. carotidă externă.
A. subclaviculară.
A. axilară.
A. carotidă internă.
Artera subclaviculară trece prin:
Spaţiul antescalen.
Orificiul patrulater.
Orificiul trilater.
Spaţiul intercostal I.
Spaţiul interscalen.
Cel mai voluminos ganglion al lanţului simpatic e:
Primul cervical.
Primul toracic.
Al treilea lombar.
Primul sacral.
Ultimul coccigian.
Stelat e denumit ganglionul:
Cervical inferior.
Cervicotoracic.
Toracic V.
Toracolombar.
Sacrococcigian.
De la ganglionul cervical superior pornesc:
Nervul carotidian intern.
Nervii carotidieni externi.
Nervul jugular.
Nervul cardiac cervical superior.
Nervii esofagogastrici.
Plexul carotidian intern continuă cu plexurile:
Cavernos
Oftalmic
Carotidian comun
Vertebral
Carotidian extern
La nivelul canalului carotidian de la plexul carotidian intern pornesc:
Nervii caroticotimpanici.
Nervul pietros mare.
Coarda timpanului.
Nervul pietros mic.
Nervul pietros profund.
Plexul faringian e format de:
Ramurile laringofaringiene.
Ramurile faringiene vagale.
Nervul laringian superior.
Ansa subclaviculară.
Ramuri faringiene ale n. IX.
Ganglionul cervical inferior:
E denumit şi cervicotoracic.
Se localizează la nivelul colului coastei I.
Se află posterior de artera subclaviculară.
Deseori fuzionează cu ganglionul toracic I.
Lansează nervul jugular intern.
De la ganglionul stelat pornesc:
Ramuri comunicante cenuşii spre nervii spinali C7-C8 şi T1.
Ramuri spre a. subclaviculară.
Nervul cardiac cervical inferior.
Ramuri lingvale.
Nervul laringian.
Ansa subclaviculară (Vieussens):
Cuprinde din faţă şi de jos artera subclaviculară.
E formată prin dedublarea ramurei interganglionare dintre ganglionul cervical mediu şi cel inferior (sau stelat).
Se află medial de segmentul cervical al vagului.
Conţine fibre parasimpatice.
Lansează ramuri cardiace.
Sindromul arterei vertebrale (nervului vertebral, sau Barre-Lieou) e provocat de:
Excitarea plexului vertebral.
Modificări morfologice a vertebrelor cervicale în osteohondroză.
Anomalia Kimmerle.
Lipsa ganglionului cervical mediu.
Prezenţa ganglionului stelat.
Centrul ciliospinal:
Este un centru nervos simpatic.
De la el pornesc fibre preganglionare, care întrerupându-se în ganglionul cervical superior inervează muşchiul dilatator al pupilei.
Dilatarea pupilei se numeşte „midriază”.
Excitarea lui provoacă mioză.
Se mai numeşte Budge.
Ganglionii lanţului simpatic se unesc cu nervii spinali prin:
Ramuri comunicante albe.
Ramuri comunicante cenuşii.
Ramuri interganglionare.
Fibre preganglionare.
Fibre postganglionare.
Segmentul cervical al lanţului simpatic e compus din:
Patru ganglioni.
Doi ganglioni şi ramuri interganglionare.
Doi – trei ganglioni cu ramurile lor interganglionare.
Trei ganglioni cu ramurile lor comunicante albe.
Plexurile perivasculare din jurul arterei vertebrale.
Referitor la ansa Vieussens:
Se află pe artera subclaviculară.
Uneşte ganglionii lanţului simpatic cervical superior cu cervical inferior.
Conţine ramuri interganglionare.
Se formează din ramurile n. vag.
Se află pe a. vertebrală.
De la trunchiul tirocervical pornesc:
A. suprascapularis.
A. cervicalis superficialis.
A. thyroidea inferior.
A. cervicalis ascendens.
A. transversa colli.
Artera tiroidiană inferioară:
Dă naştere arterei laringiene inferioare.
Lansează ramuri glandulare.
Irigă esofagul şi traheea.
La nivelul tiroidei anastomozează cu a. tiroidiană superioară.
Trimite ramuri mediastinale.
Artera vertebrală include segmentele:
Pars prevertebralis.
Pars cervicalis s. transversalis.
Pars atlantis.
Pars intracranialis.
Pars petrosa.
De la segmentul intracranian al arterei vertebrale pornesc:
A. spinalis anterior.
A. cerebri posterior.
A. cerebelli inferior posterior.
A. cerebelli superior.
A. spinalis posterior
Segmentul prescalen al arterei subclaviculare lansează:
A. thoracica interna.
Truncus thyrocervicalis.
A. cervicalis profunda.
A. vertebralis.
De la segmentul postscalen al arterei subclaviculare iau naştere:
Truncus costocervicalis.
A. epigastrica superior.
În spaţiul interscalen de la a. subclaviculară pornesc:
A. pericardiacophrenica.
Glanda tiroidă e irigată de:
A. tiroidă superioară.
Tr. costocervical.
A. tiroidă inferioară.
A. tiroidă impară.
Artera toracică internă lansează:
Rr. oesophageales.
Rr. thymici.
Rr. intercostales anteriores.
Aa. intercostales posteriores.
Artera cervicală profundă reprezintă o ramură a:
A. thyroidea superior.
Tr. thyrocervicalis.
A. carotis externa.
Tr. costocervicalis.
Artera cervicală ascendentă este ramură a:
Arterei tiroidiene superioare.
Trunchiului costocervical.
Arterei tiroidiene inferioare.
Trunchiului tirocervical.
Arterei transversale a gâtului.
Artera pericardiacofrenică se desprinde de la:
Artera subclaviculară.
Trunchul tirocervical.
Aorta ascendentă.
Artera toracică internă.
Artera vertebrală.
Noduri limfatice ale capului sunt:
Occipitale
Mastoidiene
Parotidiene
Paratraheale
Prelaringiene
Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
Faciale
Mandibulare
Submentale
Pretraheale
Retrofaringiene
Nodurile limfatice cervicale:
Sunt superficiale şi profunde.
Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară.
Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parte un trunchi jugular.
Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă.
Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
Ductul toracic limfatic.
Ductul limfatic drept.
Ductul limfatic stâng.
Ductul subclavicular stâng.
Ductul bronhomediastinal stâng.
Sistemul limfatic include:
Vase limfocapilare.
Vase limfatice.
Vase sangvine speciale.
Trunchiuri şi canale limfatice.
Splina şi timusul.
Capilarele limfatice:
Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic.
Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării.
Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine.
Traiectul lor are aspect rectiliniu.
Formează reţele limfocapilare.
Vasele limfatice:
Au aspect moniliform.
Posedă valve.
Formează reţele sau plexuri.
Pot fi superficiale şi profunde.
Formează anastomoze cu venele adiacente.
Nodurile limfatice:
Au formă rotundă, ovală sau de bob.
Formează grupuri regionale.
Nu posedă capsule de țesut conjunctiv.
Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale.
Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal.