1.SVB includ următoarele, cu exceptia:
activarea sistemului de urgenta ( 112)
administrarea de O2 pe masca/IOT
compresiile toracice externe
deschiderea și menținerea căilor aeriene superioare
2. La adult secvenţa corectă de resuscitare cardiopulmonară de bază este :
15 compresiuni/ 2 ventilaţii
30 compresiuni / 2 ventilaţii
dezobstrucţia căilor aeriene, 2 ventilaţii
5 compresiuni/ 1 ventilaţie
3.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilația 30:2 în resuscitarea la adult se face pâna când:
pacientul are semne de moarte biologică
salvatorul se epuizează
sosește echipa care efectuează suport vital avansat
se restabilește respirația și activitatea cardiacă
1 minută
4. Compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a sternului de:
1-2 cm
2-3 cm
3-4 cm
4-5 cm
5-6 cm
5. Funcțiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
Starea de conștiință.
Starea de ebrietate.
Pupilele și reacția lor.
Tensiunea arterială.
Temperatura corpului.
6.Funcțiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
Culorii urinei
Respirația.
Pulsul
Dispoziția victimei.
7. Componentele schemei AVPU de evaluare a stării de conștiență includ:
pacient alert
răspuns la stimul verbal
răspuns la stimul dureros
victima nu răspunde la nici un fel de stimul
Nici o variantă nu este corectă
Respirația normală pentru adult este :
12-20 / min
15-30 /min
20-30 / min
30-60/ min
60-100/min
Respirația normală pentru copil 1-8 ani este :
Respirația normală pentru copil 1lună-1 an este :
Respirația normală pentru copil nou-născuți (1zi-28 zile) este :
Rata normală a pulsului la adult:
60 – 80 b/ min
80-100 b/min
100 – 140 b/min
110 – 180 b/min
40-60 b/min
Rata normală a pulsului la copii 1-8 ani:
110 – 180 b/minut
40-60 b/minut
Rata normală a pulsului la sugari (1 lună-1 an)
Rata normală a pulsului la nou născut:
60-80b/min
Pupilele în normă trebuie să fie:
Egale ca mărime, cu reactivitate la lumină.
Inegale, cu reactivitate la lumina
Inegale, fără reactivitate la lumina,
Dilatate
Îngustate
Pupila este un semn de importanță vitală a activității:
sistemului respirator
sistemului cardiovascular
sistemului nervos central
sistemului digestiv
sistemul endoscrin
18. Mioza reprezintă:
pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
pupile îngustate;
pupile dilatate;
pupile de dimensiuni diferite;
culoarea irisului
. Mioza poate fi observată în caz de:
consum de droguri opioide
intoxicații cu CO
intoxicații cu ciuperci
traumatism cranio-cerebral
stare de ebrietate
. Midriaza reprezintă:
22. Midriaza se întâlnește în următoarele stări , cu excepția:
intoxicație alcoolică
intoxicație cu ciuperci
in moarte clinică
intoxicație cu droguri opioide
intoxicație cu etnobotanice.
23. Anizocoria reprezintă:
culoarea irisului.
Anizocoria apare în:
durere toracică
stare de șoc
ictus cerebral
status istericus
traumatism craniocerebral complicat cu hemoragie în cavitatea cranială
Foto reacția absentă la pupile indică:
lipsa de O2
anemie
deficit de CO2
lipsa vieții
nu indică nimic.
26. Tensiunea arterială trebuie măsurată la pacienții:
cu vârstă mai mare de 45 ani.
cu vârstă mai mare de 35 ani
cu vârsta mai mare de 3 ani.
cu vârstă mai mare de 60 ani.
cu vârstă mai mare de 1 zi.
27. La persoana adultă, tensiunea arterială sistolică este considerată normală dacă este cuprinsă între:
110-120 mm Hg
60-90 mm Hg
20-60 mm Hg
110-140 mm Hg
160-260 mm Hg
28. Tensiunea arterială diastolică, la o persoană adultă, are valori normale cuprinse intre:
120-140 mm Hg
25-55 mm Hg
90-120 mm Hg
140-160 mm Hg
29. Aparatul cu care se determină valorile tensiunii arteriale se numește:
termometru
pulsoximetru
cronometru
tonometru
glucometru
32. A B C – ul evaluării victimei reprezintă:
formula mnemotehnică care are rolul de a stabili prioritățile astfel încît identificarea problemei să ofere și soluția;
resuscitarea cardiorespiratorie;??
suportul vital bazal;
manevre de imobilizarea a membrelor inferioare;
evaluarea conștiinței pacientului.
33. Care afirmații referitor la evaluarea respirației sunt corecte?
Ascultați zgomotele respirației
Simțiți fluxul de aer expirat
Priviți mișcarea cutiei toracice
Evaluarea respirației nu trebuie să depășească 10 secunde
Determinați frecvența contracțiilor cardiace.
34. Identificați manevrele de deschidere a căilor aeriene:
manevra Safar
manevra Esmarch
manevra Heimlich
manevra Sellick
manevra Gudel
35. Manevra Safar constă din:
Hiperextensia capului
Subluxarea/Ridicarea mandibulei
Deschiderea gurii.
Evaluarea pupilelor
Determinarea pulsului
36. Manevra Esmarch constă din:
Subluxarea/ridicarea mandibulei
Deschiderea gurii
Deschiderea pleoapelor.
Evaluarea pulsului
Determinarea temperaturii corpului
37. Manevra Esmarch este utilizată dacă:
dacă nu se suspicionează leziune de coloană vertebrală
dacă se suspicionează leziune de coloană vertebrală
victima a fost strangulată
dacă victima a suportat un catatraumatism.
dacă victima nu a suportat traumatism, dar a făcut abuz de droguri opioide.
38. Care afirmație este corectă referitor la evaluarea circulației în conformitate cu Ghidurile internaționale:
Pacientului care nu respiră și este inconștient se încep imediat manevre de resuscitare.
Pacientul care respiră spontan se evaluează pulsul central (la carotidă) max.10 secunde.
La hipotermici timpul de evaluare a circulației poate ajunge până la 40-60 secunde.
Victima care nu respiră, dare are puls central nu necesită atenția salvatorului.
Nu este nevoie de evaluat pulsul în timpul SVB.
39. Pulsul central se detrimnă pe :
artera radială;
artera femorală;
artera poplitee;
artera carotidă;
artera brahială.
40. Pulsul periferic se determină pe :
artera brahială;
artera dorsalis pedis.
41. Care afirmații despre stopul cardiac sunt corecte:
Timp de 30 secunde se instalează stopul respirator.
După 7-10 minute apare moartea celulelor cerebrale.
Cordul pompează sânge în stop cardiac.
Contracțiile cardiace se opresc.
La copii stopul cardiac primar este mai frecvent decât la adulți.
42. Resuscitarea (reanimarea) cardio-respiratorie (RCR) este definită ca:
ca un complex de măsuri, realizate în algoritme - protocoale şi îndrumate pentru restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale
complex de măsuri realizate cu scopul amplasării victimei în poziție laterală de siguranță.
sucesivitate de manevre efectuate cu scopul evaluarii prezenței respirației.
Monitorizarea pe ECG a activității cardiace.
evaluarea activității cerebrale.
43. Indicații pentru efectuarea RCE și cerebrale:
RCR se efectuează în caz de instalarea bruscă şi acută al stopului cardiac.
Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană găsită inconştientă/areactivă în mod neaşteptat
Pacient alert
moartea biologică
Moartea clinică
44. Care succesivitate de verigi a lanțului supravețuirii în stop cardiac la persoanele adulte este correct?
903, SVB, SVA cu defibrilare precoce, îngrijirea postresuscitare;
SVB, 903, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
SVA, SVB, 903, defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
defibrilare, 903, SVB, SVA, îngrijirea postresuscitare;
SVB, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare, 903.
45. Suportul Vital Bazal include:
A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permeabilităţii lor
B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale
C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul circulaţiei sanguine prin compresiuni sternale (masajul cardiac extern).
În traumatisme include şi controlul hemoragiei
În traumatisme include și imobilizarea fracturilor.
46. În poziția laterală de siguranță victima este aranjată în cazul:
dacă victima respiră;
dacă victima este decedată;
dacă victima are leziuni în regiunea cervicală;
dacă victima nu are respirație și puls.
dacă victima este alertă.
47. Poziția laterală de siguranță la gravide:
amplasare în decubit lateral drept
poziție semișezândă
amplasarea în decubit lateral stâng
decubit ventral
decubit dorsal.
48. Selectați afirmațiile corecte referitor la RCR la adult:
pacientul inconştient, respiraţia absentă
raportul dintre compresii steranle : ventilări - 30:2
timp de 1 minut asigurați 100 compresii sternale
raportul compresii sternale: ventilari - 15:2
raportul compresii sternale : ventilari – 5 : 2.
49. Masajul cardiac fără ventilații definește
RCR incompletă
RCR completă
suportul vital bazal
suportul vital avansat
o manevră de deschidere a căilor respiratorii.
50. Continuaţi resuscitarea cardiorespiratorie (RCR):
până când soseşte personalul calificat
victima începe să respire normal
salvatorul este epuizat
30 minute
1 ora 24 minute
Inițiați RCR
dacă pacientul are semne de moarte biologică
are leziuni incompatibile cu viața;
victima este conștientă;
vitima nu respiră
victima se află în moarte clinică
52. Criteriile de apreciere a eficienței RCR și cerebrale sunt:
Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a ochilor, reapariţia reflexului fotomotor
Apariţia pulsului la vasele mari (aa.carotidă, femorală)
Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
Se constată contracţii spontane ale membrelor
53. Criteriile de apreciere a eficienței RCR și cerebrale sunt
Dispariția luciului corneiei
Apariția pulsului central
54. Complicațiile RCR pot fi:
Fracturi de coaste
Distensia gastrică
Regurgitarea
Infarctul miocardic
Fractura osului femoral
55. Examenul primar este definit :
evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa accidentatului;
RCR
evaluare pacientului cu scopul identificării maladiilor cronice
colectarea anamnezei vieții pacientului.
56. Examenul primar cuprinde următoarele etape:
Evaluarea locului incidentului
Examenul primar
Evaluarea concentrată
Examenul secundar
Evaluarea continuă
57. Algoritmul examenului primar constă din:
A, B, C, D, E;
A, B, C;
RCR;
defibrilare;
examenul secundar.
58. Punctul D al examenului primar semnifică:
examenul minineurologic;
administrarea medicamentelor
deschiderea căilor aeriene
dezbrăcarea pacientului
Punctul E al examenului primar cuprinde: a. Examenul minineurologic.
Examenul minineurologic.
Verificarea permeabilității căilor respiratorii
Verificarea respirației
Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
Evaluarea circulaței sangvine.
60. După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:
hemoragie arterială
hemoragie venoasă
hemoragie masivă
hemoragie capilară
hemoragie intracerebrală
61. Hemostaza trebuie să fie asigurată:
în timpul examenului primar punctul A;
examenul primar punctul C;
examenul primar punctul D;
examenul primar, punctul B;
în timpul examenului secundar.
62. Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în:
63. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
hemoragia in cavitatea peritoneală
hemoragia dintr-o plagă
hemoragia nazală
metroragia
melena
64. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
hemoptizia
hematuria
hemartroza
hematemeză
hemoragie din plagă taiată.
65. Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
pansament compresiv
compresiune digitală
garou
fixarea unei atele
amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat.
66. Indicația absolută pentru aplicarea garoului sunt:
Amputare unimomentană a unei extremități
Lezarea arterei de calibrul mare.
lezarea venelor antebrațului
hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală
67. Prin conştienţă înţelegem:
păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi, asupra locului şi a timpului în care se află.
cunoștințele acumulate pe parcursul existenței;
păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
starea de ebrietate
sociabilitatea unei persoane.
68. Lipotimia reprezintă:
pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
o criză tonico clonică.
bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente
69. Sincopa este:
Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
70. Convulsiile reprezintă o:
71. Coma superficiala este o :
stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
72. Coma profundă este o:
73. Criza de isterie este:
un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
74. Insolația este:
Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi nu poate să-şi scadă temperatura.
75. Hipotensiunea arterială (șoc) este:
un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste valorile normale.
semn iminent al morții biologice.
76. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
Fatigabilitate
Dispnee
Ameţeli
Greaţă
Dureri cu iradiere în membrul superior stâng
77. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
Vomă
Durerea precordială
Palpitaţii
Indispoziție
78. Urgenţă hipertensivă (criză hipertensivă) reprezintă:
un leşin ,,demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
o urgență psihiatrică majoră.
79. Tegumentele reci şi umede survin în:
abuz de droguri;
perfuzia nu este adecvată şi fluxul de sânge către tegumente este redusă, și pot surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii ambiante şi șoc;
pot surveni în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte
abuz de alcool;
insolație.
Tegumentele fierbinţi şi uscate :
în febră şi în urgenţele la temperaturi înalte;
în hipotermie;
abuz de etnobotanice.
În normă mucoasele sunt:
Roze și umede
Cianotice
Pale
Uscate
Hiperemiate (roșii)
Semne precoce de resuscitare cardiorespiratorie eficientă sunt:
Apariția lacrimației
Dispnea
Apariția erupțiilor pe tegumente
Apariția pulsului
Apariția respirației
Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
Până la aparaiția semnelor vitale
Tegumentele devin roze;
30 de minute
2 minute
Pina sosește ambulanța
Până sosesc salvatorii
Până la apariția semnelor vitale
La pacientul decedat
Până se epuizează salvatorul
Resuscitarea cardio-respiratorie se efectuează:
Dacă victima are puls și respiră , dar este inconștientă
Dacă victima are puls , respiră și este conștientă
Dacă victima este inconștientă, fără puls , respirație, sclera, cornea sunt lucioase.
Dacă victima este inconștientă, fără puls, respirație, sclera, cornea sunt opace (uscate)
Dacă victima este inconștientă, fără respirație, cu leziuni incompatibile cu viața.
Resuscitarea cardio-respiratorie la un nou-născut se efectuează:
30 compresii: 2 ventilari;
3 compresii: 1 ventilare;
15 compresii : 1 ventilare
15 compresii :2 ventilari;
Nu se efectuiază resuscitare.
Pulsul central la nou – născut este preferabil să-l apreciați :
Pe artera carotidă
Pe artera radială
Pe artera brahială
Pe artera poplitee
Pe artera dorsalis pedis.
Resuscitarea cardio-respiratorie la sugar, în cazul prezenței unui salvator se efectuează :
.30 compresii: 2 ventilari;
5 compresii sternale: 5 lovituri inter scapulare
15 compresii :2 ventilări;
Resuscitarea cardio-respiratorie de către un salvator, la sugar, se efectuează:
5 compresii: 2 ventilări.
Resuscitarea cardio - respiratorie la un copil de 1-8 ani , de către un salvator se efectuează:
30compresii:2 ventilări:
15 compresii:2 ventilări;
5 compresii:2 ventilări:
3 compresii :1 ventilare;
Nu se efectuează.
Resuscitarea cardio-respiratorie la copiii de 8 ani -18 ani de către 2 salvatori se efectuează:
30compresii : 2 ventilări:
15 compresii : 2 ventilări;
5 compresii : 2 ventilări:
3 compresii : 1 ventilare;
Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani , de către doi salvatori se efectuează:
100-120 compresii/minut
Resuscitarea cardio – respiratorie incompletă la un copil de 1-8 ani, de către un salvator se efectuează:
Resuscitarea cardio – respiratorie completă la un copil de 8 – 18 ani , de către un salvator se efectuează:
30compresii :2 ventilări:
100 – 120 compresii /minut.(în caz de CM)
Resuscitarea cardio - respiratorie la copiii până la 8 ani debutează cu:
5 lovituri inter scapulare;
5 ventilări salvatoare
Copiii mai frecvent necesită resuscitare cardio- respiratorie, din cauza:
Stopului cardiac primar;
Stop respirator primar;
Durere toracică precordială;
Edem cerebral
Hemoragie digestivă superioară.
Pacientul conștitent cu obstrucția căilor respiratorii parțială necesită:
Resuscitarea cardio-respiratorie;
Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare;
Încurajarea tusei;
Povocarea vomei;
Nu trebuie de întreprins nimic.
Pacientul conștitent cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii nececistă:
Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este prezent, necesită:
Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală;
Manevra Heimlich;
Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, fără puls, necesită:
Resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală;
Defibrilare.
Deschiderea căii aeriene la sugar se face prin:
Extensia capului
Menținerea capului în poziție neutră
Flexia ușoară a capului
Nici un răspuns corect
În obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne de insuficiență respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:
Încurajarea tusei
Se instituie RCP cât mai repede
Se aplică compresiuni
Se aplică lovituri interscapulare
Se aplică compresiuni abdominal
Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră care se efectuează este:
Poziția laterală de siguranță
5 ventilații salvatoare
15 compresiuni toracice
Cicluri de câte 15 compresiuni toracice și 2 ventilații
Cicluri de câte 30 compresiuni toracice și 2 ventilații
Compresiunile toracice externe la copil se efectuează:
În 1/3 inferioară a sternului, pacientul fiind așezat pe un plan moale
În 1/3 medie a sternului cu frecvență de 60/min
În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 100/min, pacientul fiind așezat pe un plan dur
În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 150/min, pacientul fiind așezat pe un plan moale
Parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioare a sternului
La un pacient înecat scos la mal, prima măsură este:
Compresii toracice
Lovituri intrascapulare
Compresii abdominale
Dezobstrucția căilor aeriene
Succesiunea corectă a verigilor lanţului supravieţuirii la copil este:
Accesul, prevenţia, BLS, ALS
Prevenţia, defibrilarea precoce, accesul, ALS
Prevenţia, BLS precoce, accesul, ALS
Accesul, BLS, defibrilare precoce, ALS
Accesul, ALS, prevenția, ALS
Pentru un pacient inconștient care respiră, tratamentul este:
poziția lateral de siguranță
10 insuflații
30 de compresiuni toracice
Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflații
Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflații
Cauza primară cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este de etiologie:
Cardiacă
Cerebrală
Respiratorie
Renală
Semnele detresei respiratorii sunt următoarele cu excepția:
mișcări de piston a capului
tiraj sternal
inspirul grevat
bătăi ale aripioarelor nazale
nici un răspuns corect
30. Examenarea tegumentelor și mucoaselor pacientului ne oferă informație despre:
starea generală a pacientului ?????
statutul social
nu este informativă
saturația cu oxigen în țesuturi
calitatea circulației sangvine periferice.
31. Siguranța salvatorului și a victimei este asigurată de:
folosirea echipamentului de protecție;
evitarea factorilor de risc externi posibili;
nu există pericole pentru viață.
Evitarea utilizării echipamentelor de protecție.