Glicerol-3-fosfatul este format:
prin fosforilare sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei
prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
exclusiv prin fosforilarea glicerolului în tesutul adipos
prin reducerea glicerat-3-fosfatului
prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei
exclusiv prin fosforilarea glicerolului în țesutul adipos
prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol kinazei
prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosfatazei
Intermediar comun în sinteza trigliceridelor și glicerofosfolipidelor este:
UDP-diacilglicerolul
acid fosforic
CDP- diacilglicerolul
acidul fosfatidic
monoacilglicerolul
Lipogeneza este stimulată de:
concentrație ridicată de AMPc
permeabilitatea redusă a membranelor pentru glucoză
niveluri crescute de catecolamine
furnizare crescută de glucoză în ficat
concentrație scăzută a insulinei din sânge
permeabilitate redusă a membranelor pentru glucoză
activitate fizică mare
concentrație mari de AMPc
concentrația ridicată a insulinei din sânge
Selectați afirmațiile corecte referitor la biosinteza triacilglicerolilor:
este catalizată de triacilglicerol sintetază
acizii grași liberi și glicerină liberă sunt folosiți la sinteză
glicerol-3-fosfatul și acizii grași activați sunt substratele sintezei
acidul fosforic liber este necesar în biosinteza trigliceridelor
toate resturile acil sunt atașate simultan la grupele -OH ale glicerinei
A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
produsul reacţiei este beta- cetoacil-CoA
este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
este o dehidratare
este o dehidrogenare
produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
este catalizată de enzima enoil-CoA reductaza
A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
hidratarea beta-cetoacil-CoA
decarboxilarea acil-CoA
dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
reducerea beta-cetoacil-CoA
Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
se petrece în mitocondrii
reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
activarea este o reacţie reversibilă
este ultima etapă a oxidării AG în ţesuturi
carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP +2Pi + HSCoA
AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetoacetat
se desfăsoară în citozol
malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi
se desfăsoară în matricea mitocondriilor
se oxidează AG liberi
constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
se desfăsoară în membrana internă a mitocondriilor
se desfăsoară în citosol
Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului stearic (C18):
a. 6 8 131
b. 6 7 114
c. 8 9 146
d. 7 8 129
e. 5 6 121
În rezultatul unei spire de beta-oxidare a acizilor graşi se formează:
o moleculă de acetil-CoA
o moleculă de CO2
o moleculă de acetoacetil CoA
o moleculă de amoniac
o moleculă de acetonă
În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:
se reduc
se alungesc cu 2 atomi de carbon
se elongează
se scurtează cu 4 atomi de carbon
se scurtează cu 2 atomi de carbon
Numiți enzima ce catalizează a 3-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:
tioesteraza
hidroxiacil-CoA reductaza
beta hidroxiacil-CoA dehidrataza
hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
transacilaza
Numiți enzima ce catalizează a 4-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:
cetoacil-CoA hidrolaza
cetoacil-CoA dehidrataza
cetoacil-CoA hidrataza
cetoacil-CoA oxidaza
tiolaza
Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:
propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de oxaloacetat
oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele K şi D
propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de malonil-CoA
în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA
propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA
propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de metil malonil-CoA
în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA
Oxidarea acizilor graşi nesaturaţi necesită:
prezenţa unei molecule de FAD suplimentară
prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei
o moleculă de NAD+ suplimentară
randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi
o moleculă de HSCoA suplimentară
Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
trans-enoil-CoA + FADH2
hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
acil-CoA + NADH + H+
trans-enoil-CoA + NADH + H+
cetoacil-CoA + FADH2
Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării acizilor grași:
tioacil-CoA + NADH + H+
beta-cetoacil-CoA + NADH + H+
trans-enoil-CoA + H2O
beta-oxoacil-CoA + FADH2
beta-hidroxiacil-CoA + NADH
Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:
enoil-CoA + H2O
beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
cetoacil-CoA
beta-hidroxiacil-CoA
Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării acizilor grași:
dehidratara beta-cetoacil-CoA
oxidarea beta-cetoacil-CoA
scindarea beta-cetoacil-CoA
hidroliza beta-cetoacil-CoA
Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:
aditie, oxidare, reducere, hidratare
hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
oxidare, dehidratare, reducere, clivare
dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):
are loc defosforilarea substratului
are loc dehidrogenarea substratului
are loc decarboxilarea substratului
are loc hidratarea substratului
are loc dehidratarea substratului
este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării
necesită energie
AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
AG sunt transportaţi de malic enzimă
procesul include malonil –CoA sintetaza
sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:
AG activați sunt transportați de sistemul-navetă citrat
AG sunt transportaţi sub formă de acil-carnitină
în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
AG sunt transportaţi în formă de malonil - CoA
Utilizarea acetil-CoA:
se include în gluconeogeneză
se utilizează pentru sinteza acizior nucleici
se oxidează în ciclul Krebs
se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
se utilizează în glicogeneză
Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizată pentru:
sinteza acizilor nucleici
sinteza colesterolului
beta-oxidare
sinteza glucozei
sinteza aminoacizilor
Biosinteza colesterolului:
utilizează succinil-CoA și glicină ca substraturi
utilizează acetil-CoA și glicina ca substraturi
are loc numai la nivelul ficatului
se intensifică după aportul alimentar de colesterol
necesită NADPH
utilizează acetil-CoA ca substrat
necesită NADH
Reacția reglatoare a sintezei colesterolului este:
formarea acetoacetil-CoA
formarea 5-pirofosfomevalonat
sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
ciclizarea scualenului
sinteza beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
Referitor la reglarea biosintezei de colesterol, afirmațiile corecte sunt:
enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA sintetaza
glucagonul activează enzima prin reglarea defosforilării ei
enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza
enzimă reglatoare este activată de colesterol și de acid mevalonic
insulina activează enzima prin reglarea fosforilării ei
Selectați afirmațiile corecte referitor la reglarea biosintezei colesterolului:
enzima reglatoare este colesterolesteraza
insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
concentraţia corpilor cetonici este scăzută în boala Hartnup
nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
în inaniţie corpii cetonici sunt utilizați pentru sinteza glucozei
concentraţia corpilor cetonici este scăzută în diabetul zaharat insulino-dependent
în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
în inaniţie prelungită corpii cetonici se utilizează la sinteza glucozei
Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:
sinteza corpilor cetonici
Corpii cetonici sunt următorii compuşi:
acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
acidul beta - hidroxibutiric, acetona, acidul acetoacetic,
acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
Hipercetonemia:
este cauzată de sinteza redusă a corpilor cetonici în ficat
este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi
poate fi generată de o dietă săracă în lipide
este determinată de o raţie bogată în glucide
apare în diabetul zaharat insulino-dependent
În foame are loc:
activarea biosintezei de fosfolipide
activarea lipogenezei în țesutul adipos
activarea biosintezei acizilor grași
activarea biosintezei de vitamine
activarea biosintezei corpilor cetonici
Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:
poate fi redus la beta-hidroxibutirat
este substrat în gluconeogeneză
se utilizează ca substrat energetic în ficat
sinteza lui are loc in citozol
se sintetizează din malonil-CoA
spontan prin decarboxilare generează acetona
poate fi redus la beta-hidroxipiruvat
Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:
este beta-hidroxibutiratul
concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat
se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
este acetoacetatul
se utilizează în ficat
se utilizează la sinteza piruvatului
se utilizează în cetogeneză
Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
acumularea lor conduce la cetoacidoză
sunt utilizaţi doar de ficat
pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
sunt utilizaţi eficient de țesutul adipos ca sursa de energie
necesită prezenţa malonil-CoA
Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi:
sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
necesită prezenţa lui malonil-CoA
acumularea lor conduce la ateroscleroză
Denumiți sursa de grupe metil în sinteza fosfatidilcolinei:
tetrahidrofolatul
S-adenozilmetionina
cisteina
serina
S-adenozilhomocisteina
Fosfatidilcolina:
deține rol energetic
capătul polar posedă sarcină negativă
rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor
se mai numește şi cefalină
se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilar
Fosfatidiletanolamina:
se obține din 1,2-diacilglicerol și CDP-etanolamină
conţine sfingozina
se obţine din fosfatidicolină prin decarboxilare
reprezintă o formă de depozitare a energiei
conţine ceramida
se obține din glicerol și CDP-etanolamină
conţine colesterol
în ficat se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
Fosfatidilinozitolii sunt sintetizați din:
inozitol liber și CDP-diacilglicerol
inozitol liber și diacilglicerol
CDP-inozitol și diacilglicerol
inozitol-3-fosfat și CDP-diacilglicerol
inozitol-3-fosfat și diacilglicerol
Fosfatidilinozitolii:
sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și monoacilglicerolii
sunt precursori a doi mesageri: inozitol și diacilglicerol
inozitolul este un compus ce conține azot și poate fi fosforilat
sunt precursori de vitamine solubile în grăsimi
sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și diacilglicerolii