CS Care este factorul ce determină sezonalitatea de toamnă-iarnă în infecţiile respiratorii?
supraaglomerarea populaţiei în perioada rece a anului
modificarea particularităţilor tipice ale agenţilor patogeni
micşorarea păturii imune în populaţie
sporirea păturii imune în populaţie
intensificării fenomenului de migraţie a populaţiei
CS Indicaţi particularitatea procesului epidemic a „infecţiilor dirijate":
afectarea preponderentă a copiilor
afectarea preponderentă a populaţiei adulte
corelarea nivelului morbidităţii cu cuprinderea populaţiei cu vaccinare
sporirea sezonalității morbidităţii
sporirea morbidităţii în sezonul cald a anului
CS Sursa principală de agenţi patogeni în difterie la etapa contemporană este:
bolnavul
purtătorul imun
purtătorul convalescent cronic
purtătorul tranzitoriu
purtătorul acut
CS Supravegherea medicală a persoanelor contacte în caz de difterie se efectuează timp de:
3 zile
7 zile
10 zile
14 zile
21 zile
CS În caz de depistare a purtătorilor sănătoşi de corinobacterii difterice toxigene
sunt izolaţi la domiciliu
sunt sanaţi în condiţii de ambulator de medicul de familie
sunt izolaţi şi sanaţi în staţionar
nu necesită izolare
nu necesita nici un fel de acţiune, deoarece nu prezintă pericol epidemiologic
CS Perioada de incubaţie la difterie este de:
1-2 zile
1 - 7 zile
2-10 zile
8 - 17 zile
3 - 21 zile
CS Menţinerea procesului epidemic prin difterie în perioada de înregistrare a morbidităţii sporadice se datorează:
prezenţei în populaţie a bolnavilor cu forme tipice de difterie
reconvalescenţilor
prezenţei purtătorilor de corinobacterii lizogene în populaţie
purtătorilor de corinobacterii atoxigene
bolnavilor cu forme atipice de difterie
CS Perioada de incubaţie la tusea convulsivă este de:
1 - 6 zile
3-14 zile
7-21 zile
14-28 zile
15 - 45 zile
CS Pacientul cu tusea convulsivă este mai contagios:
la finele perioadei de incubaţie
în perioada prodromală şi încă două săptămâni din perioadă convulsivă
în ultimele două săptămâni ale perioadei convulsive
în toată perioada convulsivă
în perioada de convaliscenţă
CS Din lista propusă selectaţi cea mai eficientă măsură antiepidemică în tusea convulsivă:
dezinfecţia terminală în focar
tratamentul bolnavului
depistarea precoce şi izolarea bolnavului
profilaxia postexpunere
dezinfecţia profilactică
CS Imunitatea postinfecţioasă la tusea convulsivă durează:
5 ani
10 ani
15 ani
20 ani
toată viaţa
CS Grupele de vârstă supuse vaccinării contra tusei convulsive sunt:
copiii cu vârsta până la 2 luni
copiii cu vârsta până la 3 ani
copiii cu vârsta de 5 ani
copiii până la 10 ani
copiii și adulții
CS Pentru profilaxia de urgenţă a tusei convulsive la persoanele contacte cu bolnavul se utilizează:
DTP
bacteriofagi
imunoglobulină antitoxică antipertusis
preparate antibacteriene
ser imun
CS Bolnavul de rubeolă prezintă pericol:
4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4 zile după
7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile după
din momentul apariţiei erupţiilor
10 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 10 zile după
din primele zile ale perioadei de incubație și toată perioada de manifestări clinice
CS Perioada de incubaţie în rubeolă constituie:
1-3 zile
9-15 zile
7 - 24 zile
8-21 zile
3 - 14 zile
CS Bolnavul de rujeolă prezintă pericol:
3-4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4-5 zile de exantem
7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile de exantem
din momentul apariţiei erupţiilor pe corp şi până la involuţia acestora
doar pe perioada eruptivă
toată perioada eruptivă și în convalescență
CS Perioada maximală de incubaţie în rujeolă la persoanele vaccinate constituie:
11 zile
17 zile
20 zile
CS Când poate fi administrat vaccinul anti-rujeolă unui copil care a primit imunoglobulină anti-rujeolică?
după 10 zile
după 2 săptămîni
după 1 lună
după 1,5 luni
după 3 luni
CS Perioada de incubaţie la parotidita epidemică e de:
7-12 zile
11-21 zile
4-16 zile
CS Bolnavul cu oreion este contagios în:
perioada de incubaţie
ultimile 2 - 3 zile ale perioadei de incubaţie şi 6 zile a perioadei de manifestări clinice
perioada de convalescenţă
toată perioada de incubaţie şi prodromală
începând cu primele manifestări clinice
CS Supravegherea medicală a persoanelor contacte, care nu au fost vaccinate şi nu au făcut anterior boala dintr-un focar cu parotidită epidemică durează:
9 zile
din a 10-a până în a 21-a zi din momentul contactului cu persoana bolnavă
18 zile
CS Perioada de incubaţie în gripă este de:
1-7 zile
2 ore - 3 zile
3-5 zile
1 - 10 zile
CS Sursă de agenţi cauzali în gripă este:
bolnavul în perioada de manifestări clinice
bolnavul în perioada de reconvaliscenţă
animalele ca rezervor al virusului gripal
păsările ca rezervor al virusului gripal
purtătorul sănătos
CS Categoria de persoane, vaccinate în primul rând împotriva gripei este:
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
persoanele cu afecţiuni cronice ale sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
copiii nou-născuţi
persoane cu grupul sanguin II şi IV
membrii familiei a pacientului cu gripă
CS Perioada de incubaţie în varicelă este de:
4-12 zile
6-12 zile
11-17 zile
21-28 zile
15-45 zile
CS Perioada de incubaţie în infecţia adenovirală este:
1-6 zile
4-14 zile
5-28 zile
45 zile-180 zile
CS Sursă de infecţie adenovirală este:
omul bolnav sau/și purtătorul
animalul domestic
animalul sinantrop
animalul xenantrop
atît omul, cât și animalul
CS Bolnavul cu mononucleoză este contagios:
în perioada de incubație
în ultimele zile a perioadei de incubație și patru zile de manifestări clinice
începând cu primele zile a perioadei de incubație și toată perioada de manifestări clinice
doar în perioada de manifestări clinice
începând cu primele zile de manifestări clinice şi în perioada de convalescenţă
CS Perioada de incubaţie în mononucleoză constituie:
5-10 zile
10-15 zile
4-45 zile
45-180 zile
CS Grupul de populaţie cu risc sporit de infectare cu infecţia meningococică constituie:
copii cu vârsta de până la 6 luni
copiii cu vârsta de până la 5 ani
copii cu vârsta între 7 luni și 14 ani
adolescenții
persoanele adulte
CS Perioada de incubaţie în infecţia meningococică este:
0 min- 2 ore
CS Persoanele contacte cu bolnavul de meningită meningococică se află sub supravegherea medicală timp de:
35 zile
CS Perioada maximă de incubaţie la scarlatină este de:
12 zile
CS Selectați perioada când pacientul cu scarlatină este cel mai contagios:
în primele 7-10 zile de la debut
timp de 22 de zile din ziua îmbolnăvirii
doar în perioada de incubaţie
toată perioada de manifestări clinice și convalescenţă
doar în perioada de convalescenţă
CS Care este termenul de supraveghere medicală a persoanelor contacte dintr-un focar cu scarlatină?
CS În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţie de cloramină de:
1%
3%
5%
10%
20%
CS Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:
dezinfecţia în focar
imunoprevenţia
deratizarea
dezinsecția
CS Este contagios pacientul diagnosticat concomitent cu tuberculoză și infecția HIV/SIDA?
nu neapărat
da, chiar înainte de formarea unei caverne şi la identificarea unui aspect radiologic aparent normal
în funcție de statutul imun al persoanei HIV-pozitive
in funcție de perioada infecției cu HIV
nu există astfel de date
CS Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei tuberculoase este:
depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară
vaccinarea selectivă a nou-născuţilor
vaccinarea tuturor nou-născuţilor
testarea tuberculinică a nou-născuţilor
testarea tuberculinică a populației indiferent de vârstă
CM Care din persoanele contacte din focarul de difterie urmează a fi vaccinate?
persoanele, care nu au fost vaccinati împotriva difteriei
persoanele, care conform calendarului de vaccinări urmează a fi vaccinate sau revaccinate
persoanele adulte de la vaccinarea cărora n-a trecut mai mult de 10 ani
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici sub 0,03/ml UA
persoanele cu nivelul anticorpilor antidifterici de peste 1,0/ml UA
CM Afirmațiile corecte pentru difterie sunt:
purtătorii de C.diphteriae necesită spitalizare
serul se administrează doar în scop de tratament
în profilaxia de urgenţă este folosit vaccinul
infecţie caracteristică doar copiilor
perioada de contagiozitate poate dura până la câteva luni
CM Bolnavul cu difterie în calitate de sursă de infecție prezintă pericol:
din ultima zi a perioadei de incubaţie
din momentul apariţiei primelor semne clinice
toată perioada de manifestări clinice
începând cu săptămâna a doua de manifestări clinice
CM Conform indicaţiilor epidemiologice sunt supuse investigaţiilor bacteriologice la difterie:
persoanele care locuiesc în teritorii cu o morbiditate înaltă prin difterie
persoane contacte din focar
contacții cu purtătorul de tulpini lizogene
contacții cu un purtător de tulpini atoxigene
pacienți cu amigdalită
CM În scopul depistării precoce a pacienţilor cu difterie, medicul de familie este obligat să efectuieze:
examenul clinic al tuturor pacienţilor suspectaţi la difterie
examenul bacteriologic a bolnavilor cu angină și depuneri pe faringe
supravegherea activă a pacienţilor cu tonsilite
examenul serologic prin RHAD la suspectarea difterie
examenul virusologic la suspectarea difteriei
CM Indicatori ai agravării situaţiei epidemiogene în infecţia meningococică sunt:
sporirea morbidităţii prin forme generalizate a infecției meningococice printre adulți şi adolescenţi
apariția focarelor cu cazuri multiple de infecție și portaj
sporirea morbidității prin infecție meningococică în comparație cu anii precedenți
sporirea în structura de vârstă a ponderii cazurilor la copii sub 3 ani
sporirea ponderii cazurilor de infecție meningococică cauzate de o anumită tulpină de meningococi
CM Un pericol mai mare în calitate de surse de agenţi patogeni în infecţia meningococică îl prezintă:
bolnavii cu nazofaringită meningococică
purtătorul sănătos de meningococi
bolnavii cu meningită meningococică
bolnavii cu meningococcemie
pacientul în perioada de reconvalescenţă după infecţia meningicocică
CM În caz de infecţie meningicocică, care pacienți sunt supuși spitalizării obligatorii:
meningită
nazofaringită
meningococcemie
meningoencefalită
purtătorul de meningococi
CM În infecţia meningococică pentru examenul de laborator se recoltează:
urină
LCR
secrețiile rinofaringiene
sputa
sânge
CM Pentru examenul bacteriologic în tusea convulsivă se recoltează:
mucus din nas
mucus din orofaringe
exudat faringean
picături de mucus eliminat în timpul tusei
sânge venos
CM Selectaţi sursele probabile în scarlatină:
bolnav în perioada de reconvalescenţă cu descuamarea palmelor și tălpilor
pacient cu rinită acută
bolnav cu otită acută-complicaţie a unei tonzilite lacunare
bolnav în perioada de reconvalescenţă după o tonzilită
pacient cu conjunctivită purulentă
CM Ce măsuri sunt necesare a fi efectaute într-un focar de scarlatină?
supravegherea medicală pe termen de 7 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani care au fost în contact cu bolnavul izolat în staționar
supravegherea medicală pe termen de 21 zile a copiilor cu vîrsta de 7-8 ani, care au fost în contact cu bolnavul tratat ambulatoriu
dezinfecţie curentă în focar
profilaxie cu imunoglobulină
profilaxia cu bicilină
CM Contagiozitatea bolnavului de tuberculoză este determinată de:
intensitatea eliminării agentului patogen
durata eliminării micobacteriilor
virulenţa micobacteriilor
vârsta bolnavului
condiiţiile de trai
CM Principiile de bază pentru reducerea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase sunt:
plasarea pacienților în saloane însorite şi cu ventilaţie eficientă
plasarea pacienților cu tuberculoză împreună cu pacienţii cu infecția HIV
separarea cazurilor cu tuberculoză de cazurile cu alte afecţiuni respiratorii
ventilaţia corespunzătoare a încăperilor unde se recoltează sputa, se efectuează bronhoscopii pacienților cu tuberculoză și a laboratoarelor
testarea cu tuberculină a tuturor pacienţilor la internare, indiferent de diagnosticul stabilit
CM Agentul patogen al rujeolei se transmite prin:
aerosoli lichizi
aerosoli solizi
contact habitual
contact direct
vertical
CM Bolnavul cu rujeolă este contagios în:
primele zile a perioadei de incubaţie
ultimele zile a perioadei de incubaţie
perioada prodromală
4-5 zile a perioadei de erupţii
CM Bolnavul cu parotidită epidemică este contagios:
în perioada de incubaţie
în ultimele 2-3 zile a perioadei de incubaţie
pînă la a 9-a zi de manifestări clinice
în perioada de convalescenţă
în perioada prodromală
CM Profilaxia specifică a parotiditei epidemice asigură:
reducerea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
reducerea numărului de complicaţii postinfecțioase
lichidarea morbidităţii prin oreion în populaţia copiilor
lichidarea moridității prin oreion printre adulţi
menţinerea morbidităţii prin oreion exclusiv în populaţia copiilor
CM Profilaxia post-expunere la oreion poate fi efectuată prin administrarea:
imunoglobulinei umane
imunoglobulinei specifice antiparotidic
vaccinului viu
interferonului
antibioticelor
CM Selectați măsurile antiepidemice aplicate copiilor din colectivități, care au avut contact cu bolnavii de oreion şi nu au fost vaccinaţi anterior:
supraveghere medicală timp de 21 zile
termometria și examen obiectiv zilnic
neadmiterea în colectivitate de copii între a 11-a și a 21-a zi zi după contact
vaccinarea de urgență în primele 72 ore după contact
administrarea imunoglobulinei umane sau specifică
CM Dintr-un focar cu parotidită epidemică izolării va fi supus:
copil de 6 ani, vaccinat impotriva oreionului la 2 ani
copil de 5 ani, care nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior parotidită epidemică
copil de 7 ani, care în urmă cu doi ani a făcut parotidită epidemică și nu a fost vaccinat
copil de 11 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior şi nu este vaccinat
adolescent de 17 ani, care nu a făcut parotidită epidemică anterior, este vaccinat şi revaccinat conform vârstei
CM Surse de infecţie în mononucleoza infecţioasă pot fi:
bolnavii cu forme manifeste de infecţie
bolnavii cu forme fruste de boală
purtătorii reconvalescenţi
purtătorii sănătoşi
persoanele infectate cu orice virus, din familia Herpesviridae
CM Selectați calea posibilă de transmitere a agentului cauzal al mononucleozei infecţioase:
alimentară
CM Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu mononucleoză infecţioasă sunt:
spitalizarea bolnavului conform indicaţiilor clinice
efectuarea dezinfecţiei curente şi terminale
supravegherea medicală a contacţilor pe perioadă de 20 zile
instalarea carantinei
profilaxia post-expunere selectivă cu utilizarea imunoglobulinei umane
CM Selectați categoriile de risc care necesită vaccinarea împotriva gripei:
persoanele cu afecţiuni cronice a sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
CM Particularităţile virusului gripal A sunt:
este cel mai virulent tip de virus gripal
rezervorul virusului poate fi şi populaţia animalelor
capacitate de răspîndire pandemică rapidă
modificări ale structurii virale tip shift
lipsă de sensibilitate la preparate antivirale uzuale
CM Particularităţile virusului gripal B sunt:
rezervorul virusului este doar populaţia oamenilor
capacitate de răspîndire epidemică
modificări ale structurii virale tip drift
CM Particularităţile virusului gripal C sunt:
stabilitatea structurii antigenice
CM Contingentele cu risc major pentru gripa pandemică sunt:
lucrătorii din sistemul de educaţie
lucrătorii din sistemul de sănătate
copiii
adulţii cu patologie cronică
toată populaţia, indiferent de vârstă şi patologie în anamneză
CM Sistemul de măsuri profilactice în gripa sezonieră include:
vaccinarea sezonieră gratuită a populaţiei cu risc sporit de îmbolnăvire
vaccinarea gratuită a întregii populaţii
asigurarea accesului populaţiei la vaccinul antigripal
activităţi de educaţie pentru sănătate cu informarea populaţiei privitor la situaţia epidemiogenă şi măsurile de prevenire
spitalizarea tuturor pacienţilor şi suspecţilor la gripă
CM Vaccinoprevenţia gripei este raţional a fi efectuată în cazul riscului de epidemie:
copiilor până la 3 ani
copiilor după 3 ani ce frecventează instituţii preşcolare
persoanelor de vârsta a treia
persoanelor cu maladii cronice
doar persoanelor din sfera de deservire
CM Căile de transmitere ale virusului gripal A(H1N1):
hidrică
CM Selectaţi mijloacele de profilaxie a gripei pentru persoanele care au contactat cu bolnavul:
vaccin antigripal
alfa-interferon
imunoglobulină antigripală
unguent de oxolină
antibiotice