Mecanismul fracturilor atlantului de tip Jefferson este, de regulă, prin:
Hiperextensie
Compresie verticală
Hiperflexie
Deplasare rotaţională
Flexie-rotaţie
Teoria stabilităţii pentru leziunile coloanei vertebrale, propusă de Denis (1983), este bazată pe
4 piloni de sprijin
3 piloni de sprijin
6 piloni de sprijin
1 pilon de sprijin
5 piloni de sprijin
Diferenţiem următoarele perioade în evoluţia clinică a leziunilor vertebro-medulare
2 perioade (acută şi tardivă
4 perioade (acută, precoce, intermediară şi tardivă
3 perioade (acută, subacută şi tardivă)
1 perioadă (acută)
5 perioade (acută, precoce, intermediară, tardivă şi reconvalescenţă)
Care este cel mai frecvent agent patogen întâlnit în complicaţiile septice?
protei
coli
stafilococus aureus
clebsiela
pseudomonas
Factorii generali ce duc la dezvoltarea focarului septic
vârsta înaintată
hipoproteinemia
hipovolemia
prezenţa maladiilor concomitente
dereglările psihice
Factorii locali ce duc la dezvoltarea focarului septic
localizarea superficială a plăgii
nivelul ei de infectare
prezenţa corpurilor străine
gradul de strivire a ţesuturilor moi
starea vascularizării locale
Manifestările patologice ale microorganizmelor se prezintă prin:
longivitate
virulenţă
invazitate
compostare
toxicitate
Manifestările locale a infecţiei purulente
abcese
septicemie
flegmone
febra toxico-rezorbtivă
septicopiemie
60. Manifestările clinice de ordin general a infecţiei purulente:
febră de diferit caracter
intoxicaţia organizmului
tahicardic concomitentă cu hipertermic
greţuri, uneori vome
dereglări psihice
61. Prin ce se manifestă forma cronică a osteitei?
formarea fistulelor
delimitarea sechestrelor
blocada proceselor de osteogeneză
prezenţa cefaleei
insuficienţa funcţiei glandei teroide
Clinica locală ale infecţiei purulente:
calor
hipomobilitate
rubor
tumor
funcţia leze
63. Care sunt microbii aerogeni ce provoacă infecţia purulentă:
stafilococii
streptococii
pseudomonas aurogenoza
clostridiile
peptostreptococii
64. Fractura proaspăt deschisă se află sub acţiunea microorganismelor de:
infectare
contaminare
împuroere
murdărire
devitalizare
65. Formele generale de manifestare a infecţiei purulente:
sepsis
flegmon
febră toxico-rezorbtivă
panariciu
66. Principiile de bază în profilaxia infecţiei purulente:
întreţinerea într-o maximă curăţenie a staţionarelor
sanarea regulată a personalului medical
izolarea strictă a bolnavilor cu plăgi purulente
profilaxia balneologică
respectarea strictă a asepticiei
67. Agenţii patogeni ai infecţiei putride:
proteum vulgaris
streptococus putrificus
escherichia coli
psedomonas aerugenose
streptococus betahemoliticus
Formele de dezvoltare a infecţiei anaerobe:
atenuată
latent progresivă
rapid progresivă
moderată
fulger
69. După caracterul manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:
cu formare de gaze
cu formare de edem
mixte
forma completă
forma incompletă
70. După profunzimea manifestărilor locale a infecţiei anaerobe deosebim:
epifasciale
subfasciale
submusculare
subosoase
subligamentare
71. Infecţia anaerobă a ţesuturilor se exprimă prin:
dermatită
celulită
exemă
miozită
tromboflebită
72. Intervenţiile chirurgicale primare la depistarea infecţiei anaerobe :
incizia ţesuturilor dermale
incizii profunde longitudinale a ţesuturilor infectate
amputaţii şi exarticulaţii
sanarea focarului
intervenţii nu se efectuează
73. Varietatea inciziilor la infecţia anaerobă:
dermale
subdermale
fasciale, musculare
perpendiculare
longitudinale
74. Indicaţi volumul tratamentului chirurgical în infecţia anaerobă:
fasciotomie decompresivă
artroscopie
amputaţia membrului afectat
osteosinteză
artrotomie şi sinovectomie
75. Tactica precoce locală la infecţie anaerobă:
plaga larg se deschide
se înlătură toate ţesuturile neviabile
incizia tecelor aponeurotice
pansamente cu permanganat de caliu şi apă oxigenată
pansament cu soluţie de semialcool
76. Tratamentul medicamentos în infecţia anaerobă:
ser antitoxic - antigangrenos
doze masive de antibiotice
terapia de detoxicare
tratament paliativ
transfuzii de sânge, analgetice