CS Unde începe procesul vederii:
Conuri şi bastonaşe
Celulele bipolare
Celulele ganglionare
În coroidă
În nervului optic
CS Acţiunea primordială a muşchiului drept superior este de:
Coborâre a globului ocular
Ridicare a globului ocular
Adducţie
Abducţie
Dilatare a pupilei
CS Cele mai multe ramuri de nervi senzitivi le are:
Conjunctiva
Corneea
Sclera
Retina
Coroida
CS Acuitatea vizuală la nou-născuţi este de:
Cateva sutimi
0,1 şi mai sus
0,6 şi mai sus
0,8 şi mai sus
1,0 şi mai sus
CS Vascularizarea retinei:
Aa. ciliare posterioare lungi
Aa. ciliare posterioare scurte
Artera centrală a retinei
Arterele ciliare anterioare
Artera hialoidea
CM Îngustarea sectorială a câmpului visual se poate întălni în:
Glaucom primar
Dezlipirea de retină
Astigmatism
Hipermetropie
Emetropie
CS Densitatea conurilor este mai mare:
La periferia retinei
În maculă
În regiunea papilei nervului optic
Uniform pe toată suprafaţă retinei
În regiunea Ora serata
Alimentarea cristalinului are loc din:
Vasele irisului
Vasele corpului ciliar
Vasele coroidei
Vasele retiniene
Umoarea apoasă
CS Puterea de refracţie a cristalinului în repaos:
1-5 D
18-20 D
40 D
44 D
60-64D
CS Vasele ce alimentează substanţa cristaliniană al maturului sunt:
Artera hyaloidea
Arterele ciliare posterioare scurte
Arterele ciliare posterioare lungi
Nu se alimentează cu sânge
CS Producerea de bază umorii apoase este asigurată de:
Partea plană a corpului ciliar
Cilii corpului ciliar
Iris
CM Prin fisura orbitară superioară trec:
Artera oftalmica
Nervul optic
I ramură a n. trigemen
Nervii oculomotori
Vena oftalmică superioară sau comună
CM Prin canalul optic trece:
Artera oftalmică
Nervul nasociliar
CM Ramurile arterei oftalmice sunt:
a. supraorbitalis, a. lacrimalis
a. centralis retinae
a. ciliares anteriores
aa. ciliares posteriores lungi si scurte
a. carotidă internă
CM Aparatul lacrimal secretor cuprinde:
Glanda lacrimală
Punctele lacrimale
Canaliculele lacrimale
Glandele lacrimale accesorii
Sacul lacrimal
CS Canalul lacrimonazal se deschide in:
Meatul nazal inferior
Meatul nazal mediu
Meatul nazal superior
Sinusul maxilar
Cavitatea bucală
CS Cornea este alcătuită din:
2 straturi
3 straturi
4 straturi
5 straturi
6 straturi
CS Fibrele de colagen corneene sunt orientate:
Paralel suprafeţei corneei
Haotic
Concentric
Perpendicular suprafeţei corneei
Oblic suprafeţei corneei
CS Din cate segmente e format nervul optic:
Unu
Două
Trei
Patru
Cinci
CS Evacuarea umorii apoase din camera anterioară se realizează prin:
Ligamentile Zinn
Capsula cristalinului
Unghiul camerei anterioare şi sinusul scleral (canalul Schlemm)
Stroma corneană
Pupila
CM Sclera are funcţia de:
Nutriţia ochiului
Protecţia mediilor interne ale ochiului
Refracţie
Acomodaţie
Menţinerea formei globului ocular
CM Funcţia coroidei:
Trofică (a retinei)
De refracţie
De percepţie a luminii
Termică
De acomodaţie
CS Funcţia retinei:
Refracţia
Trofică
Perceperea luminii pentru realizarea actului vizual
Acomodaţia
Filtraţia lichidului intraocular
CS Membrana Bowman se află intre:
Epiteliul şi stroma corneei
Stroma şi membrana Descemet
Membrana Descemet şi endoteliu
Endoteliu şi umoarea apoasă din camera anterioară
În grosimea stromei corneene
CS Cîte ţeci meningiale are nervul optic:
Una
CS Câţi muşchi extraoculari formează aparatul muscular oculomotor:
Şase
Şapte
Opt
CS Tendonul Zinn inelar incepe la:
Foramen rotundum
Foramen opticum
Fissura orbitalis superior
Fissura orbitalis inferior
Foramen ovalis
CS Arteriile ciliare posterioare scurte alimentează:
Irisul
Straturile interne ale retinei
Straturile externe ale retinei
Corpul ciliar
CM Vascularizarea corpului ciliar şi a irisului:
Aa. ciliares posteriores longes
Aa. ciliares posteriores breves
Aa.ciliares anterioares
Aa. palpebrales
A. centală a retinei
CS Artera centrală a retinei vascularizează:
CS Nervul optic este:
Nerv senzorial
Nerv motor
Nerv mixt
Simpatic
Parasimpatic
CS Muşchiul drept extern e inervat de:
N. ocolomotoris comun
N. facialis
N. abducens
N. trohlearis
N. simpaticus
CS Funcţia de bază a analizatorului vizual este:
Vederea periferică
Acuitatea vizuală
Vederea cromatică
Fotosensibilitatea
Vederea binoculară
CS In cazul cand acuitatea vizuala este egala cu 1,0 (vis=1,0) detaliile optotipului citit din tabelele pentru aprecierea acuităţii vizuale se văd sub unghiul de vedere egal cu
1 min.
2 min.
3 min.
4 min
5 min.
CS Dacă bolnavul deosebeşte numai primul rând al optotipului de la un metru, acuitatea vizuală este egală cu:
0,1
0,05
0,02
0,01
0,03
CS La maturi limita superioară a câmpului vizual la culoarea albă :
10-15o
40-45o
65-70o
80-85o
20-250
CS La maturi limita de jos a câmpului vizual la culoarea albă
35-40
45-50
80-90
60-70
20-30
CS La maturi limita temporală a câmpului vizual la culoarea albă:
50-60
100-110
40-50
CS La maturi limita nazală a câmpului vizual la culoarea albă :
45-55
70-80
CS O dioptrie reprezintă puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală de:
100 m
10 m
1 m
10 cm
1 cm
CS Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,5m este de:
4,0D
2,0D
1,0D
0,5 D
0,1D
CS Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,25m este de:
0,5D
CS Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 2 m este de:
0,2D
CS Acomodaţia este:
Refracţia statică a globului ocular
Puterea de refracţie a corneei
Axa antero-posterioară a ochiului
Capacitatea de a vedea clar la diferite distanţe de la ochi
Capacitatea de a percepe lumina de diferită intensitate
CS Punctul proxim de vedere clară este:
Punctul care se află pe vârful corneei
Punctul situat inainte de cristalin
Punctul situat după cristalin
Cel mai apropiat punct văzut clar de ochi în situaţia utilizării capacităţii maxime de acomodaţie
Punctul în care se adună razele după trecerea prin sistemul optic al ochiului
CS Nervul optic este format din axonii amielinici ai celulelor retiniene:
Bipolare
Ganglionare
Bastonaşe
Conuri
Bastonaşe şi conuri
CM Metodele de examinare ale campului vizual:
Schiascopia
Campimetria
Perimetria
Refractometria
Biomicroscopia
CS Îngustarea periferică concentrică a câmpului vizual este caracteristică pentru:
Dacrioadenită
Iridociclită
Atrofia nervului optic
Conjunctivite
Keratita herpetică dendritică
CS Diametrul antero-posterior al globului ocular la adult are in mediu:
24 mm
26 mm
28 mm
30 mm
32 mm
CS Nervul patetic (trohlear) inervează muşchiul:
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Oblic mic (inferior)
Drept superior
CS Nervul abducens inervează muşchiul:
CS Primul neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Celulelor ganglionare
Stratul epiteliul pigmentar
Stratul plexiform intern
CS Al doilea neuron al retinei este situat in stratul:
celulelor amacrine
Stratul plexiform extern
CS Al treilea neuron al retinei este situat in stratul:
Stratul epiteliului pigmentar
CS Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
Papilei nervului optic, maculei, vaselor retinei
Corpului ciliar
Epiteliului cornean
Cristalinului
Irisului
CS Dicromazia este
Lipsa de perceperea a unei culori
Lipsa de perceperea a două culori
Lipsa de perceperea a 3 culori
Lipsa de perceperea a 4 culori
Lipsa de perceperea a 5 culori
CS Deiteranopia este:
Lipsa de percepţie a culorii roşii
Lipsa de percepţie a culorii verzi
Lipsa de percepţie a culorii albastre
Lipsa de percepţie a culorii galbene
Lipsa de percepţie a culorii violetă
CS Protanopia:
Lipsa de percepţie a culorii ultravioletă
CS Tritanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii negre
CS Sfincterul pupilei este inervat de:
Fibre nervoase simpatice
Fibre nervoase parasimpatice
Fibrele nervului trigemen
Fibrele nervului facialis
Fibrele nervului optic
CS În ce unităţi se măsoară volumul de acomodaţie
Radiani
Dioptrii
Metri
Decimetrii
Decigram
CS Funcţia principală a irisului:
Diafragm fiziologic
Absorbţia umorii apoase
De protecţie
Estetică
Producerea umoarei apoase
CM Muşchiul orbicular:
Funcţia de ridicare a pleoapei superioare
Funcţia de clipire
Inervat de n. oculomotor comun
Inervat de n. facial
Este un muşchi circular format din 2 porţiuni: orbiculară şi palpebrală
CM Nutriţia corneei este realizată de
Reţeua capilară perilimbică prin difuzie
Umoarea apoasă prin osmoză
Lacrima
Aa.ciliare anterioare
Aa. musculare oculare
CM Adaptarea ochiului la lumină:
Se produce in 1-6 minute
Se produce în o oră
Se produce în 45 minute
Reacţiile fotochimice sunt de recompunere a pigmenţiilor vizuali
Se realizează descompunerea substanţei fotochimice
CM Pentru determinarea acuităţii vizuale sunt necesare:
Cameră de examinare spaţioasă, care permite respectarea distanţei necesare între pacient şi optotip
Cameră obscură
Optotip iluminat sau proiector de optotipe
Biomicroscop
Oftalmoscop
CM Peretele extern al orbitei comunică cu:
Sinusul frontal
Fosa temporală
Fosa pterigopalatină
Sinusul sfenoid
CM Peretele intern al orbitei comunică cu:
Sinusul etmoidal
Cavitatea nazală
Ramura oftalmică a n. trigemen
Ramura a II-a a n. trigemen
Nervul oculomotor comun
Nervul trohlea
Nervul abducens
CM Funcţiile irisului:
Dozarea pătrunderii luminii în polul posterior al ochiului
Participă în formarea umoarei apoase parţial
Funcţia cosmetică
Participă la refracţie
Vederea cromatica
CM Cristalinul
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat intr-un proces inflamator
Puterea de refracţie in stare de repaos este de 18,0-20,0D, iar la un efort acomodativ de 33,0D
CM Nervul oculomotor inervează muşchii:
Drept inferior si oblic mic
CM Conurile asigură
Vederea fotopică
Vederea centrală
Vederea scotopică
CM Camera posterioară:
Este o altă denumire a corpului vitros
Se află între iris, cristalin şi corpul ciliar
Contine UA
Comunică cu camera anterioară
Se află între corneea şi iris
CM Ligamentele Zinn:
Leagă cristalinul de corpul ciliar
Este o parte componentă a unghiului iridocornean
Participă în procesul acomodativ
Participă în producţia umorii apoase
Este format din ţesut muscular
Creşte pe parcursul vieţii
Este acoperit de o capsulă
Este cel mai puternic mediu de refracţie al globului
Este alimentat de artera centrală a retinei
Îşi schimbă curbura în timpul acomodaţiei
CM Corneea
Cuprinde 3 straturi
Este un mediu refractiv important al ochiului
Stratul endotelial regenerează rapid
Stroma este formată din fibre de colagen paralele
Cuprinde 5 straturi
CM Vizualizarea nervului optic se realizează prin:
Oftalmoscopie
Biomicroscopia fundului de ochi
Tonometrie
Refractometrie
Perimetrie
CM Nervul optic:
Este format din axonii celulelor bipolare ale retinei
Este format din axonii celulelor ganglionare ale retinei
Este format din 4 părţii
Are 2 tunici: dura mater şi arahnoida
Fibrele mediale se incrucişează la nivelul chiasmei
CS Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la marginea pupilei ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°
CS Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la mijlocul irisului ne denotă o deviaţie a ochiului de:
CS Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la limb ne denotă o deviaţie a ochiului de:
CS Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) pe scleră ne denotă o deviaţie a ochiului de:
CM Retina
Cuprinde 10 straturi
Are celule ganglionare axonii cărora formează nervul optic
Are 3 tipuri de bastonaşe responsabile pentru vederea cromatică
Participă оn producţia umorii apoase
CM Acomodaţia este capacitatea ochiului de a-şi modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect situat:
Sub 5 m
Peste 5 m
şi se datorează Variaţiei curburii corneei
Variaţiei puterii de refracţie a cristalinului
Variaţiei puterii de refracţie a globului ocular
CM Rolul acomodaţiei este de a:
Majora refracţia cristalinului
Menţine focatul principal pe retină
Diminua refracţia cristalinului
deplasa focarul principal în spatele retinei
Vedea clar obiectele situate la diferită distanţă de la ochi
CM Eliminarea umorii apoase din glob se face prin:
Trabeculul corneoscleral
Venele episclerale
Scurgere uveosclerală şi perinevrală
Canalul Schlemm
Difuziune
CM Examinarea papilei nervului optic se face prin
Oftalmoscopie directă şi indirectă
Biomicroscopia fundului de ochi cu dispozitiv special
Radiografia oculară
Diafanoscopie
CM Celulele vizuale cu conuri:
Populează regiunea maculară
Asigură vederea scotopică
Populează periferia fundului de ochi
Asigură vederea cromatică
Asigură vederea fotopică
CM Celulele cu bastonaşe
Populează periferia retinei
CM Adaptarea ochiului la intuneric:
Se realizează în 1-6 minute
Este completă după o oră
Se realizează prin descompunerea substanţei fotochimice
Creşte sensibilitatea bastonaşelor
Scade sensibilitatea bastonaşelor
CM Simţul cromatic poate fi determinat prin următoarele metode:
Procedee de denumire
Procedee de egalizare
Prin biomicroscipie
Procedee de discriminare
Procedee de comparaţie
Sub 10 m
şi se datorează: Variaţiei curburii corneene
Variaţiei indicelui de refracţie a globului ocular
CM Corpul ciliar:
Constă din pars plana şi pars plicata
Produce umoarea apoasă
Este vascularizată de arterele ciliare posterioare scurte
Este responsabil de acomodaţie
Face parte din tunica externă a globului ocular
CM Este adevărat ca:
Muşchiul oblic superior este inserat la scleră anterior de ecuator
Muşchiul drept extern este inervat de n. abducens
Muşchiul drept extern îşi are originea în regiunea aripei nici a osului sfenoid
Muşchiul drept superior se inseră la scleră anterior de ecuator
Muşchiul oblic inferior este inervat de n. trohlear
CS Care dintre afirmaţia referitoare la cristalin este adevărată:
90% din greutate este datorată apei
Are inervaţie senzitivă
Capsula posterioară este mai elastică decât cea anterioară
Are o putere de refracţie în repaos de 44D
Este o lentilă sferică
Segmentul intraocular este cea mai scurtă porţiune a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracranial are cea mai variabilă lungimea
Segmentul intraorbital este cel mai vulnerabil la traumatismul indirect
Papila nervului optic este examinată prin oftalmoscopie
Segmentul intraorbitar este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cel mai vulnerabil la traume
Toate segmentele cu excepţia celui intraocular sunt invăluite în lichid cefalo-rahidian
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele nazale
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele temporale
CS Care segment a nervului optic poate fi vizualizat oftalmoscopic:
intraocular
intracanalicular
intraorbitar
intracranian
toate segmentele
CM Rolul acomodaţiei este de:
A nu obosi ochiul
A menţine focarul principal pe retină
A mari curbura cristalinului
A menţine focarul principal după retină
A micşora curbura cristalinului