83. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până la aparaiția semnelor vitale
b. Tegumentele devin roze;
c. 30 de minute
d. 2 minute
e. Pina sosește ambulanța
84. Resuscitarea cardiorespiratorire se efectuază:
a. Până sosesc salvatorii
b. 1 minută
c. Până la apariția semnelor vitale
d. La pacientul decedat
e. Până se epuizează salvatorul
85. Resuscitarea cardio-respiratorie se efectuează:
a. Dacă victima are puls și respiră , dar este inconștientă
b. Dacă victima are puls , respiră și este conștientă
c. Dacă victima este inconștientă, fără puls , respirație ( MOARTE CLINICA)
d. Dacă victima este inconștientă, fără puls, respirație, sclera, cornea sunt opace (Moarte biologica)
e. Dacă victima este inconștientă, fără respirație, cu leziuni incompatibile cu viața.
86. Resuscitarea cardio-respiratorie la un nou-născut se efectuează:
a. 30 compresii: 2 ventilari;
b. 3 compresii: 1 ventilare;
c. 15 compresii : 1 ventilare
d. 15 compresii :2 ventilari;
e. Nu se efectuiază resuscitare.
87. Pulsul central la nou – născut este preferabil să-l apreciați :
a. Pe artera carotidă
b. Pe artera radială
c. Pe artera brahială
d. Pe artera poplitee
e. Pe artera dorsalis pedis.
88. Resuscitarea cardio-respiratorie la sugar, în cazul prezenței unui salvator se efectuează :
a.30 compresii: 2 ventilari;
d. 5 compresii sternale: 5 lovituri inter scapulare
e. 15 compresii :2 ventilări;
89. Resuscitarea cardio-respiratorie de către un salvator, la sugar, se efectuează:
e. 5 compresii: 2 ventilări.
90. Resuscitarea cardio-respiratorie de către un salvator, la sugar, se efectuează::
a. 30compresii :2 ventilări:
b. 15 compresii:2 ventilări;
c. 5 compresii:2 ventilări:
e. 15 compresii:1 ventilări;
d. 3 compresii :1 ventilare;
91. Resuscitarea cardio - respiratorie la copiii până la 8 ani debutează cu:
a. 5 lovituri interscapulare;
b. 30compresii :2 ventilări:
c. 15 compresii :2 ventilări;
d. 5 ventilări salvatoare
e. 3 compresii : 1 ventilare;
92. Copiii mai frecvent necesită resuscitare cardio- respiratorie, din cauza:
a. Stopului cardiac primar;
b. Stop respirator primar;
c. Durere toracică precordială;
d. Edem cerebral
e. Hemoragie digestivă superioară.
93. Pacientul conștitent cu obstrucția căilor respiratorii parțială necesită:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie;
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare;
c. Încurajarea tusei;
d. Povocarea vomei;
e. Nu trebuie de întreprins nimic.
94. Pacientul conștitent cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii nececistă:
99. Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este prezent, necesită:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală;
b. Manevra Heimlich;
100. Pacientul inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, fără puls, necesită:
a. Resuscitare cardio-respiratorie și cerebrală;
e. Defibrilare.
101. Deschiderea căii aeriene la sugar se face prin:
a. Hiperextensia capului
b. Extensia capului
c. Menținerea capului în poziție neutră
d. Flexia ușoară a capului
e. Nici un răspuns corect
102. În obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne de insuficiență respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:
a. Încurajarea tusei
c. Se aplică compresiuni
b. Se instituie RCP cât mai repede
d. Se aplică lovituri interscapulare
e. Se aplică compresiuni abdominal
103. Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră care se efectuează este:
a. Poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. Cicluri de câte 15 compresiuni toracice și 2 ventilații
e. Cicluri de câte 30 compresiuni toracice și 2 ventilații
104. Compresiunile toracice externe la copil se efectuează:
a. În 1/3 inferioară a sternului, pacientul fiind așezat pe un plan moale
b. În 1/3 medie a sternului cu frecvență de 60/min
c. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 100/min, pacientul fiind așezat pe un plan dur
d. În 1/3 inferioară a sternului cu o frecvență de 150/min, pacientul fiind așezat pe un plan moale
e. Parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioare a sternului
105. La un pacient înecat scos la mal, prima măsură este:
a. Compresii toracice
b. Lovituri intrascapulare
c. Compresii abdominale
d. Dezobstrucția căilor aeriene
106. Succesiunea corectă a verigilor lanţului supravieţuirii la copil este:
a. Accesul, prevenţia, BLS, ALS
c. Prevenţia, BLS precoce, accesul, ALS
b. Prevenţia, defibrilarea precoce, accesul, ALS
d. Accesul, BLS, defibrilare precoce, ALS
e. Accesul, ALS, prevenția, ALS
107. Pentru un pacient inconștient care respiră, tratamentul este:
3. 30 de compresiuni toracice
1. poziția lateral de siguranță
2. 10 insuflații
4. Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflații
5. Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflații
108. Cauza primară cea mai frecventă a stopului cardio-respirator la copii este de etiologie:
a. Cardiacă
b. Cerebrală
c. Respiratorie
d. Renală
e. Nici un răspuns correct
109. Semnele detresei respiratorii sunt următoarele cu excepția:
a. mișcări de piston a capului
b. tiraj sternal
c. inspirul grevat
d. bătăi ale aripioarelor nazale
e. nici un răspuns corect
115. Copil inconștient cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii, dar pulsul este prezent, necesită:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală inițiată cu 5 respirații
b. Manevra Heimlich
c. Încurajarea tusei
d. Povocarea vomei
e. Nu trebuie de întreprins nimic
116. Dacă este prezentă situaţia cînd o persoană adulta prezintă tusea zgomotoasă, în timpul mesei este necesat de a afectua:
a. Se plaseazaă in poziție semișezîndă
b. Loviţi de 5 ori între omoplaţi pînă obiectul străin este scos
c. Aplicaţi 5 compresiuni abdominale pînă obiectul străin este scos
d. Aplicaţi 5 compresiuni toracice pînă obiectul străin este scos
e. Încurajaţi pacientul să tuşească
117. Determinarea prezenței respirației la pacientul inconștient se face prin:
a. observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice
b. obseravarea mișcării peretelui abdominal anterior
c. ascultarea prezenței inspirației și expirației
d. sesizarea prezenței jetului de aer expirat
e. provocarea unui stimul dureros
118. Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice:
a. pierderea conştienţei
b. apnee - respiraţie agonică
c. absenţa pulsului la artera carotidă
d. atonie, eventual contractură
e. pupilele reactioneaza la lumina
119. După obstrucția totală a căilor respiratorii pierderea conștienței se instalează în:
a. 30 secunde
c. 2 minute
d. 7 minute
e. 10 minute
120. Evaluarea circulației cuprinde:
a. Evaluarea pulsului
b. Evaluarea hemoragiilor externe
c. Evaluarea tegumentelor
d. Evaluarea perfuziei tisulară
e. Evaluarea nivelului de conștiență
121. Examenul primar al pacientului cuprinde:
a. Evaluarea căilor respiratorii
b. Analiza istoriei medicale precedent
c. Evaluarea respirației
d Evaluarea circulației.
e.Dezbrăcarea pacientului pentru examenul fizic
122. Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea mandibulei:
a. este indicată în catatraumă
b. contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
c. definește parțial manevra Safar
d. definește manevra Esmarch
e. este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an
123. Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul cardio-respirator adulți:
a. recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alarmarea) serviciului de urgență(112)
b. RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
c. defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
d. examenul secudar
e. asistența psihologică postresuscitare
124. Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
a. retracție sternală, costală, subcostală
b. stare de inconștiență
c. imposibilitatea de a vorbi
d. stridor
e. tegumente hiperemiate
125. În caz de management al căilor aeriene fiți precauți în caz de:
a. suspecție de traumatism nazal
b. suspecție de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurând imobilizarea gâtului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
c. suspecție de traumatism de coloană vertebrală lombară și toracică, asigurând imobilizarea pacientului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
d. fractură femurului
e. fractura sternului
126. În obstrucția severă prin corpi străini a căilor aeriene la sugarul inconștient, măsurile de dezobstrucție includ:
a. inițiați cinci respirații salvatoare în căile aeriene
b. efectuați RCR și C ( 30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia intramamelonară, cu ampltudinea de 5 cm și frecvența de 100-120/min )
c. efectuați RCR și C (30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia intramamelonară, cu amplitudinea de 4 cm (1/3 din grosimea cutiei toracice) și frecvența de 100-120/min)
d. verificați expulzia corpului străin după 2 insuflații
e. verificați expulzia corpului străin după fiecare ciclu de 30 compresiuni toracice
127. În obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copil peste 1 an, fără semne de insuficiență respiratorie, următoarele manevre sunt indicate:
128. În obstrucția totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se instalează în:
b. 1-2 minute
c. 5-10 minute
d. 2-6 minute
e. 30 minute
129. La un pacient politraumatizat critic, la etapa de prespital este necesar de a efectua:
a. evaluarea stării de conştienţă
b. apricierea semnelor vitale
c. aplicarea atelei cervicale de imobilizare
d. hemostaza provizorie
e. apricierea localizării de hemoragie internă
130. Obstrucția căilor respiratorii poate fi:
a. Ușoară
b. Severă
c. Compensată
d. Decompensată
e. Subcompensată
131. Obstrucția severă prin corpi străini a căilor aeriene la copii 1-8 ani, măsurile de dezobstrucție includ:
a. 5 lovituri interscapulare cu verificarea eliminării corpului străin
c. 5 compresiuni toracice sub linia intermamelonară
b. 5 insuflari la pacientul constient
d. 5 copresiuni abdominale
e. incurajarea tusei
132. Obstrucția totală a căilor aeriene se manifestă:
a. imposibilitatea de a vorbi
b. respiră și poate vorbi
c. stare de inconștiență sau scăderea nivelului de conștiență
d. tuse silențioasă, ineficientă
e. tuse zgomotoasă, eficientă
133. Pacientul conștitent adult cu obstrucție totală (completă) a căilor respiratorii nececistă:
a. Resuscitarea cardio-respiratorie
b. Manevra Heimlich, alternând cu lovituri inter scapulare
134. Pacientul cu obstrucție parțială de căi aeriene prezintă:
a. tuse eficientă zgomotoasă
b. respirație prezentă
c. conștiența păstrată
d. imposibilitatea de a vorbi
e. poate vorbi
135. Pacientul inconștient care are respirație și pulsul este prezent, necesită:
a. Nu trebuie de întreprins nimic, nu se atinge pacientul
b. Poziția laterală de siguranță
c. Resuscitarea cardio-respiratorie și cerebrală
e. Se lasă pacientul pe spate
136. Pentru un pacient inconștient care respiră, prim ajutor pînă la sosire AMU este:
a. poziția lateral de siguranță
b. 10 insuflații
c. 30 de compresiuni toracice
d. Ciclu 30 compresiuni urmate de 2 insuflații
e. Ciclu 15 compresiuni urmate de 2 insuflații
137. Poziția de siguranță la gravida inconștientă este:
a. Pe spate cu capul drept
b. Lateral stîng
c. Lateral drept
d. Nu contează poziția
e. Poziție semișezîndă
138. Poziția laterală de siguranță o utilizăm:
a. la pacientul inconștient
b. în prezența pulsului
c. în prezența respirației
d. în lipsa respirației
e. în lipsa pulsului
139. Poziţia palmelor în timpul resuscitării unui copil de 3 luni va fi:
a. 2 mîni, pe stern linia intermamelonară
b. 1 mînă, pe stern linia intermamelonară
c. 1 sau 2 mîni, pe stern linia intermamelonară
d. 2 degete pe abdomen
e. 2 degete pe stern, mai jos de linia intermamelonară
140. Pulsul central se determiniă la:
a. artera femorală
b. artera radială
c. artera carotidă
d. artera poplitee
e. artera brahială
141. Pulsul la nou-născut se determină:
a. artera carotidă
b. artera brahială
c. artera radiala
d. artera temporală
e. vena jugulară
142. Punctul A al examenului primar cuprinde:
a. Evaluarea circulaței sangvine
b. Verificarea permeabilității căilor respiratorii și curățirea de obiecte străine, sînge sau lichid de vărsătură
c. Verificarea respirației și administrare de oxigen
d. Examenul minineurologic
e. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
143. Punctul B al examenului primar cuprinde:
a. Verificarea permeabilității căilor respiratorii
b. Verificarea respirației
c. Examenul minineurologic
d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
e. Evaluarea circulaței sangvine
144. Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
a. respirație zgomotoasă
b. flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
d. stare de inconștiență
e. colorația normala a tegumentelor și a mucoaselor
145. Suportul Vital Bazal este constituit din:
A
B
C
G
D
146. Un pacient cu o tensiune arterială sistolică a sângelui mai mică de 90 mm Hg de obicei prezintă:
a. Un pacient in convulsii
b. Semne de şoc
c. O severă durere de cap
d. Diaree persistentă
e. O piele fierbinte şi uscată
147. Un pacient, care verbal sau prin acţiune vă informează că el sau ea este de acord să accepte tratamentul, vă acordă consimţământul:
a. Adăugat
b. Informat
c. Implicit
d. Exprimat
e. Presupus
148. Unul dintre semnele care indică iminenţa stopului cardio-repirator la sugar este:
a. Tahicardia
b. Hipertensiunea
c. Bradicardia
d. Febra
e. Nici un răspuns de mai sus
149. Verificați cauzele de obstrucție căilor respiratorii:
a. Corpi străini
b. Căderea posterioară a limbii
c. Epiglotită
d. Traumatismul abdominal
e. Comoția cerebrală
150. Verificați culoarea tegumentelor de tip patologic în caz de dereglare perfuziei tisulară:
a. Tegumentele roze
b. Tegumentele cianotice
c. Tegumentele curate
d. Tegumentele palide
e. Tegumentele bronzate
151. Verificați durata de refacere a zonei de culoarea palidă la o culoarea normală în caz de perfuzie tisulară normală (Pulsul Capilar):
10 sec
5 sec
2 sec
15 sec
3 sec