1. CS. Care estesemnul ECG characteristic aritmiei respiratoriii?
A. lipsa undei P înaintea complexului QRS
B. prezența undelor „f” între complexele ORST
C. scurtarea ciclică a intervalelor R -R la inspiraţie
D. complexul QRS > 0,15 sec
E. alungire aciclică a intervalelor R-R la inspiraţie
2. CS. Tahicardia supraventriculară paroxistică se caracterizează prin:
A. frecvență cardiacă scăzută
B. accesul de tahicardie începe brusc
C. accesul de tahicardie începe lent
D. manevrele ”vagale” nu oprescaccesul de tahicardie
E. intervale R-R diferite
3. CS. Menționați semnul ECG characteristic pentru tahicardia ventriculară paroxistică:
A. undă P negative după complexul QRS
B. prezenţa undei delta
C. interval P-Q < 0,12 sec
D. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T, T
E. unde ,,F,, patologice între complexele QRS
4. CS. Selectațisemnul ECG caracteristic pentru extrasistolia atrială:
E. complexe QRS anormale, cu modificări secundare S-T
A. unde „f” patologice în trei intervalele R –R
B. interval P-Q < 0,12 sec
C. prezența prematură a undei P înaintea complexului QRST
D. pauză compensatorie completă
5. c.s. Selectați răspunsul corect, caracteristic ECG în extrasistola atrială:
A. complex QRS nemodificat
B. pauza este compensatorie
C. undele P sunt identice pe tot parcursul ECG
D. aparițiaundelor ,,F,, sub formă de ferestrău
E.complex QRS modificat
6. CS. Extrasistolia supraventriculară (din nodul atrio-ventricular) se caracterizează ECG prin:
A. pauză compensatorie
B. unda P este absentă, înainte sau după QRS, dar cu P negativ
C. frecvența atrială și ventriculară> 160 bătăi/min
D. intervalul PQ> 0,2 mm/sec
E. complexul QRS este lărgit
7. CS. Unul dinsemnele ECG menționate NU corespunde extrasistolei ventriculare:
A.unda P negativă după complexul QRS
B. segmentul ST şi unda T sunt de sens opus faţă de de flexiunea principală a QRS
C. durata complexului QRS >0,12 sec
D.interval P-Q în limite normale
E. pauză compensatorie completă
8. CS. Menționați semnul ECG caracteristic pentru bradicardia sinusală:
A. intervalele R-R neregulate
B. frecvența atrială și ventriculară 59-40 b/min
C. complexul QRS > 0,15 sec
D. intervalul PQ- 0,22 sec
E. frecvența atrială și ventriculară > 70 bătăi /min
9. CM. Selectați afirmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”vagală”:
A. se declanșează postprandial sau în timpul somnului
B. este întâlnită mai frecvent la bărbați
C. se declanșează în stare de repaus
D. apare în timpul stresului emoțional
E. se întâlneste mai frecvent la femei
10. CM. Selectați afitmațiile corecte în fibrilația atrială paroxistică ”adrenergică”:
A. se declanșează în stare de repaos
B. se declanșează preponderant dimineața
C. mai frecvent la femei
D. apare în timpul efortului fizic
E. este provocată de situații stresante
11. CM. Notificați semnele ECG caracteristice tahicardiei sinusale:
A. interval P-Q > 20 sec
B. complexe QRS normale
C. FCC-90-150 (180) bătăi/min
D. scurtarea intervalului R-R
E. modificare lentă a frecvenței cardiace
12. CM. Tahicardia atrioventriculară joncțională nonparoxistică este cauzată de:
A. infarct miocardic
B. intervenții chirurgicale pe cord
C. hipocalciemii
D. intoxicații cu glicozide cardiace
E. hipopotasemie
13. CM. Selectați mecanismele tahicardiei joncționale atrioventriculare reciproce:
A. depolarizarea atriilor precede depolarizarea ventriculelor
B. depolarizarea concomitentă a atriilor și ventriculelor
D. activarea ventriculelor anterograd prin sistemul His-Purkijne
E. activarea retrogradă a atriilor
C. impulsul circulă în interiorul nodului atrioventricular
14. CM. Extrasistola atrială se caracterizează ECG prin:
A. unda P negative după complexul QRS
B. complex QRS normal
C. lipsa undei P
D. pauză compensatorie incompletă
E.undele P premature precedează complexul QRS
15. CM. Extrasistolele polimorfe se caracterizează ECG prin:
A. provin din acelașo focar
B. intervalele de cuplare sunt egale
C.provin din focare diferite
D. intervalele de cuplare variază
E. extrasistoliile, în aceeași derivație, au forme diferite
16. CM. Selectați manifestările ECG ale extrasistoliei ventriculare:
A. lipsa undei P
B. pauză compensatorie completă
C. interval P-Q >0,2 sec
D. complex QRS modificat
E. complex QRS normal
17. CM. În extrasistolia atrioventriculară superioară pe ECG se înregistrează:
A. pauză compensatorie incompletă
B. interval P-Q >0,20 sec
C. complex QRS normal
D. undă P negativă în DII,DIII, înaintea complexului QRS
E. undă P negativă în DII, DIII după complexul QRS
18. CM. Care sunt caracteristicele ECG în extrasistolia atrioventriculară medie?
A. pauză compensatorie completă
B. unda P este înglobată în complexul QRS
C. undă P negativă în DII, DIII după complexul QRS
D. undă P negativă în DII, DIII înaintea complexului QRS
19. CM. Extrasistolia atrioventriculară inferioară se caracterizează ECG prin:
B. unda P negativă după complexul QRS
C. complex QRS >0,15 sec
D. lipsa undei P
20. CM. Clasificarea extrasistoliilor ventriculare după Lawn-Wolf include:
A. clasa I – extrasistole solitare monomorfe->30 extrasistole/oră
B. clasa II- extrasistole solitare polimorfe
C. clasa III- extrasistole ventriculare polimorfe
D. clasa IV-extrasistole ventriculare recurente (duplete, triplete, salve)
E. clasa V-extrasistole ventriculare precoce de tip R pe T
21. Pericardita este asociată clasic cu modificările ECG care evoluează prin următoarele etape:
A. Etapa 1 - subdenivelare de ST și PR cu modificări reciproce in aVR (care apar în primele două săptămâni)
B. Etapa 2 - normalizarea modificărilor ST; aplatizare undei T (de la 1 la 3 săptămâni)
C. Etapa 3 - undele T aplatizate devin inversate (3 până la câteva săptămâni)
D. Etapa 4 - ECG revine la normal (după câteva săptămâni de evoluție a bolii)
E. Etapa 5 - modificări permanente ale ECG care vor fi o dovadă a bolii pericardice anterioare
22. Modificările ECG la pacienții cu pericardită vor include următoarele modificări ale undelor și intervalelor:
A. Anomalii ale undei P
B. Segment P-Q> 0,20 sec
C. QRS> 0,1 sec
D. Subdenivelare ST cu modificări reciproce în aVR
E. Aplatizarea undelor T
23. Pericardita poate fi suspectată la pacienții cu următorul pattern ECG:
A. Complex QRS larg (> 0,1 sec)
B. Bloc de ram drept al fascicolului His
C. Subdenivelare ST cu modificări reciproce în aVR
D. Bloc de ram stâng al fascicolului His
24. Alegeți afirmațiile corecte despre modificările ECG la pacienții cu pericardită:
A. Pericardita este asociată clasic cu modificări ECG care evoluează prin 3 etape
B. Pericardita este asociată clasic cu modificări ECG care evoluează pe parcursul a 4 etape
C. Pericardita este asociată clasic cu modificări ECG care evoluează în 2 etape
D. Pericardita este asociată clasic cu modificări ECG care evoluează prin 5 etape
E. Pericardita este asociată clasic cu modificări ECG care nu evoluează în etape
25. Următoarea imagine ECG, care prezintă subdenivelarea PR și supradenivelarea ST în V5, este caracteristic pentru:
A. Infarct miocardic acut
B. Toxicitate digitalica (semnul Dali)
C. HiperK
D. Pericardită
E. HipoK
26. Numiți semnele ECG caracteristice pentru pacienții cu pericardită:
A. Supradenivelare concavă a segmentului ST și depresia segmentului PR în I, II, III, aVL, aVF și V2-6
B. Depresia reciprocă a ST și supradenivelarea PR în aVR (± V1)
C. Tahicardia sinusală este, de asemenea, frecventă în pericardita acută din cauza durerii și / sau a efuziunii pericardice
D. Supradenivelare concavă a segmentului ST și depresia segmentului PR în II, III și aVF
E. Supradenivelare concavă a segmentului ST și depresia segmentului PR în V2-4
27. Care este semnul ECG care va fi înregistrat la pacienții cu pericardită?
A. Supradenivelare concavă a segmentului ST și depresia segmentului PR în I, II, III, aVL, aVF și V2-6 cu depresia reciprocă a ST și supradenivelarea PR în aVR (± V1)
B. Subdenivelare ST caracteristică semnului „Salvador Dali”
C. Supradenivelare ST și inversarea undei T în derivațiile II, III și AVF
D. Interval PR> 0,20 sec
E. Amplitudinea undei T> 5mm
28.Care este moficările ECG în trombembolia arterei pulmonare?
A. Semne de hipertrofie a ventriculului drept: raport R / S mai mare de 1 în derivația V1 sau amplitudinea undai R în V1 > 7 mm
B. Pattern „S1Q3T3”
C. Indicele Sokolov-Lyon pozitiv
D. Indicele Cornell pozitiv
E. Devierea axei electrice a cordului spre stânga
29. Următoarea imagine ECG, pattern S1Q3T3, este caracteristică pentru:
A. Cord pulmonar cronic
B. IMA anterior
C. Trombembolia arterei pulmonare
D. Hipertensiune arterială
E. Bloc de ram stâng al fascicolului His
30. Semnele caracteristice pentru pacienții cu trombembolia arterei pulmonare sunt următoarele:
A. Pattern S1Q3T3
B. Tahicardie sinusală
C. Bradicardie sinusală
D. Pattern S3Q3T3
E. Subdenivelare ST în derivațiile precordiale V2-V6
31. Semnele ECG pentru cordul pulmonar cronic sunt următoarele:
A. Devierea axei electrice a cordului spre stânga
B. Devierea axei electrice a cordului spre dreapta
C. Bloc de ram drept al fascicolului His
D. Raport R/S > 1 in V1
E. Raport R/S > 1 in V6
32. Semnele ECG pentru cordul pulmonar cronic sunt următoarele:
A. P pulmonale: unda P >2.5mm în derivațiile (II, III, AVF) sau >1.5mm în V1/V2
C. Bloc de ram stâng al fascicolului His
D. Indicele Sokolov-Lyon pozitiv
E. Unda R > 7mm în V1
33. Semnele ECG pentru cordul pulmonar cronic sunt următoarele:
A. Semne de hipertrofie a mușchiului ventricolului stâng
B. Semne de hipertrofie a mușchiului ventricolului drept
C. Semne de dilatare a artiului stâng
D. Semne de dilatare a artiului drept
E. Bloc de ram drept al fascicolului His
34. Semnele ECG pentru cordul pulmonar cronic sunt următoarele:
A. Devierea axei electrice a cordului spre dreapta
B. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului drept
C. P pulmonale
D. P mitralis
E. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului stâng
35. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială sunt următoarele:
D. Devierea axei electrice a cordului spre stânga
36. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială sunt următoarele:
A. Indice Cornell pozitiv
D. Indice Sokolov-Lyon pozitiv
E. Unda R > 7mm in V1
37. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială sunt următoarele:
A. RI>RII>RIII
B. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului stâng
E. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului drept
38. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială (cord hipertensiv) sunt următoarele:
A. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului drept
B. P-Q >0.20sec
C. Semne de hipertrofie a mușchiului ventriculului stâng
D. Unda Q patologică
E. Pattern S3Q3T3
39. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială (cord hipertensiv) sunt următoarele:
B. Devierea axei electrice a cordului spre stânga și indicele Sokolov-Lyon și Cornell pozitiv
C. Devierea axei electrice a cordului spre dreapta și raport R/S >1 în V1
E. Subdenivelare ST caracteristică semnului Salvador Dali
40. Modificările ECG la pacienții cu hipertensiune arterială (cord hipertensiv) sunt următoarele:
E. Indice Cornell pozitiv
41. De modificarea cărui element al ECG este reprezentată zona de ischemie în infarct miocardic acut ?
A. undei Q
B. segmentului ST
C. undei U
D. undei T
E. undei P
42. De modificarea cărui element al ECG este reprezentată zona de leziune în infarct miocardic acut ?
43. De modificarea cărui element al ECG este reprezentată zona de necroză în infarct miocardic acut ?
44. În infarct miocardic acut ischemia subendocardiacă pe ECG se manifestă prin:
A. supradenivelarea segmentului ST
B. subdenivelarea segmentului ST
C. undă T negativă
D. undă Q patologică
E. undă T pozitivă, amplă, ascuțită (”T coronarian”)
45. În infarct miocardic acut ischemia subepicardică pe ECG se manifestă prin:
46. În infarct miocardic acut ischemia transmurală pe ECG se manifestă prin:
E. undă T negativă, amplă, ascuțită (”T coronarian”)
47. În infarct miocardic acut leziunea subepicardică pe ECG se manifestă prin:
48. În infarct miocardic acut leziunea subendocardiacă pe ECG se manifestă prin:
49. Care sunt semnele directe ale infarctului miocardic acut transmural pe ECG ?
A. supradenivelarea segmentului ST în derivațiile care explorează peretele ventricular cu necroză
B. subdenivelarea segmentului ST în derivațiile care explorează peretele ventricular cu necroză
C. unda T negativă în derivațiile care explorează peretele ventricular cu necroză
D. unda T pozitivă în derivațiile care explorează peretele ventricular cu necroză
E. unda Q patologică în derivațiile care explorează peretele ventricular cu necroză
50. Care sunt semnele indirecte (“în oglindă”) ale infarctului miocardic acut transmural pe ECG ?
B. subdenivelarea segmentului ST în derivațiile care explorează peretele ventricular opus celui cu necroză
D. unda T pozitivă în derivațiile care explorează peretele ventricular opus celui cu necroză