Pentru a stabili diagnosticul pozitiv în maladia de vibrație ce este prioritar de stabilit?
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit ruta profesională cu detalizarea factorilor de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat suspectul la boală profesională.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit modul de viață a muncitorului.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit maladiile suportate anterior.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic nu este obligator de stabilit ruta profesională.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit opinia angajatorului despre factorii de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat suspectul la boală profesională.
Ce examinări paraclinice sunt necesate pentru stabilirea diagnosticului de maladie de vibrație?
Evaluarea forţei de strângere a pumnului cu dinamometrul
Estenziometria pentru depistarea dereglărilor neurosenzoriale.
Termometria locală de contact
Capilaroscopia pliului unghial
Radiografia cu substanșă de contrast
Radiografia cu substanșă de contrast.
Testele de sânge.
Radiografia comparativă a mâinilor.
Radiografia coloanei vertebrale.
Măsurarea presiunii sangvine prin metoda fotopletismografiei
Testul de imersie în apă caldă
Testul de imersie în apă rece.
Testul de provocare la rece.
Termografia în infraroşu.
Electromiografia.
Cu care maladii se face diagnosticul diferenţial a maladiei de vibrație?
Sindromul Raynaud primar (boala Raynaud).
Sindromul Raynaud secundar.
Fenomenul Raynaud.
Siringomielia
Tuberculoza osoasă.
Sindromul Raynaud secundar
Meningită
Polineuropatiile
Periartritele
Care este prognosticul unui pacient diagnosticat cu maladia de vibrație și de ce factori poate acesta să fie influențat?
Prognosticul este în general bun, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
Prognosticul este influenţat negativ de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de frecvenţe înalte
Prognosticul este în general rău, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
Prognosticul este influenţat pozitiv de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de frecvenţe înalte.
Prognosticul este unul imprevizibil
Ce vizează tactica de tratament în maladia de vibrație?
reducerea manifestărilor clinice.
reducerea intensității durerii.
îmbunătățirea activității nervoase.
reducerea vasospasmului.
inducerea vasospasmului
Care sunt vasodilatatoarele periferice utilizate în tratamentul maladiei de vibrație?
Pentoxifilină soluție injectabilă de 2% - 5ml, administrare ca perfuzie intravenoasă în 150,0 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%, timp de 10 zile.
Vincamină soluție injectabilă a câte 7,5 mg/ml 2 ml, administrare intramuscular, 1-2 fiole/zi (15-30 mg), în cure de 10-30 zile, separate prin pauze de 10-15 zile.
Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare intravenoasă a câte 5 ml o data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de administrare, capsule a câte 500mg, o capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile.
Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi, timp de 7 zile
Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile
Ce medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate în tratamentul maladiei de vibrație?
Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile.
Lornoxicam (xefocam) comprimate 8 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile.
Diclofenac sodic (almiral) 75 mg în fiole de 3,0 ml, administrarea intramusculară sau în soluție perfuzabilă, o dată pe zi, timp de 7 zile.
Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare intravenoasă a câte 5 ml o data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de administrare, capsule a câte 500mg, o capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile
Silicoza reprezintă o maladie pulmonară cronică, apărută în urma inhalării îndelungate a:
Silicaților
Dioxidului de siliciu (SiO2);
Azbestului
Prafului sintetic
Prafului organic.
La formarea silicozei contribuie praful de:
Plumb
fosfor
arsen
bor
oxid de siliciu liber
La formarea silicatozei contribuie praful de:
Fosfor
Azbest
Arsen
Oxid de siliciu liber
La formarea metaloconiozei contribuie praful de:
Beriliu
La formarea carboconiozei contribuie praful de:
Fier
Cenușa
C.M. Pneumoconiozele apărute în urma inhalării îndelungate a prafului mixt sunt:
Antracosilicoza
Silicatoza
Carboconioze
Metaloconioze
Silicoză
Pătrund în organism, dar sunt oprite în tractul respirator superior, pulbere în pneumoconioze cu dimensiuni:
Pulberi inhalabile ≥20 mcm
Pulberi inhalabile 2-10 mcm
Pulberi inhalabile 6-25 mcm
Pulberi inhalabile 5-30 mcm
Pulberi inhalabile ≤5 mcm
Care pulberi în pneumoconioze pătrund prin tractul respirator superior și pot fi reținute în plămâni?
Pulberi cu dimensiuni 6-25 mcm
Pulberi cu dimensiuni 5-10 mcm
Pulberi cu dimensiuni 16mcm
Pulberi cu dimensiuni 1-5mcm
Pulberi cu dimensiuni 15 mcm
Pulberi care sunt experiate prin tractul respirator în pneumoconioze, ce dimensiuni au?
Cu dimensiuni 1-5mcm
Cu dimensiuni 5mcm
Cu dimensiuni <1mcm
Cu dimensiuni 2 mcm
Cu dimensiuni >1mcm
Azbestoza este o pneumoconioză colagenă severă, tabloul clinic fiind caracterizat prin:
Febră (39-40°C)
Dispnee progresivă;
Angină pectorală;
Semne digestive;
Creșterea masei corporale.