1. Numiţi criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Fibroza bazală pulmonară bilaterală
b. Afectare sclerodermică a pielii proximal de articulaţiile metacarpofalangiene sau metatarsofalangiene
c. Febra
d. Ulceraţii digitale
e. Pierdere ponderală
2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Două
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru
3. Determinaţi afectarea de bază în Sclerodermia Sistemică:
a. Afectarea transmiterii impulsului nervos
b. Afectarea măduvei osoase
c. Afectarea funcției osteoblastelor
d. Afectarea formării impulsului nervos
e. Afectarea endoteliului vascular
4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
1. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy:
a. Sclerodermia Sistemică difuză cutanată
b. Sclerodermia Sistemică limitată
c. Sclerodermia Sistemică limitată cutanată
d. Sclerodermia Sistemică viscerală
e. Sclerodermia Sistemică „sine scleroderma”
2. Enumeraţi criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Sclerodactilia
b. Fibroza pulmonară bazală bilaterală
c. Afectări tenosinoviale
d. Ulceraţii digitale şi/sau cicatrice pe falanga distală
e. Febră
3. Numiţi preparatele de bază utilizate în tratamentul Sclerodermiei Sistemice:
a. Preparate imunosupresive
b. Preparate antifibrozante
c. Glucocorticoizi
d. Vitaminoterapie
e. Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza)
4. Enumeraţi complicațiile specifice ale Sclerodermiei Sistemice:
a. Insuficiență pulmonară cronică
b. Boala cronică renală
c. Autoamputațiile degetelor
d. Obezitatea
e. Disritmii cardiace
5. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:
a. Reducerea numărului de anse capilare
b. Lărgirea anselor capilare
c. Distorsiunea anselor capilare
d. Îngustarea anselor capilare
e. Hemoragii
6. Menţionaţi criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice:
a. Evoluţia
b. Gradul de activitate
c. Perioadele clinice
d. Vârsta
e. Sexul
7. Numiţi maladiile de bază cu care se efectuiază diagnosticul diferențial al Sclerodermiei Sistemice la copii:
a. Scleredemul Buschke
b. Accidentul vascular cerebral
c. Fenilcetonurie
d. Dermatomiozita juvenilă
e. Artrita juvenilă idiopatică
8. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii:
a. Calcinoza
b. Fenomenul Raynaud
c. Excitabilitatea
d. Sclerodactilie
e. Tensiunea arterială diastolică mărită
1. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară:
6
5
>5
>4
≤4
2. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară:
a. Evoluţie persistentă şi extensivă
b. Evoluţie lentă
e. Evoluţie monociclică
c. Evoluţie progresivă
d. Evoluţie regresivă
3. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară:
a. ≥5
b. 3-4
c. <4
d. 4-5
e. 2
4. Apreciaţi semnificaţia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă:
a. Majorarea valorilor proteinei –C reactive
b. Creşterea valorilor antistreptolizinei-O
c. Majorarea valorilor factorului reumatoid
d. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e. Majorarea valorilor complexelor imune circulante
5. Menţionaţi variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară:
a. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Factorul reumatoid negativ
b. Cu Antistreptolizina-O pozitivă şi Factorul reumatoid negativ
c. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Antistreptolizina-O negativă
d. Cu Antistreptolizina-O negativă şi Antistreptolizina-O pozitivă
e. Cu Complexele imune circulante majorate şi cu Complexele imune circulante micşorate
6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
7. Precizaţi câte stadii radiologice după Steinbrocker sunt în Artrita juvenilă idiopatică:
3
4
2
8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile osoase:
1
9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile:
10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
12. Precizaţi câte grade de activitate sunt în Artrita juvenilă idiopatică: