Natura legăturilor în construcții metalo-ceramice de tip:
A. Forțele Van der Waals (legătura fizică umedă)
B. Tensiune
C. Ionic covalent
D. Microdenivelări ceramicii în stratul metallic
E. Ionic combinat cu forțele Van der Waals
CM Dispozitivele înglobării tehnicilor de copiere mecanică, sunt de:
A. Scanare
B. Asistență tehnică
C. Frezare
D. Achiziționare a datelor
E. Prelucrarea datelor
Dispozitive utilizate în frezarea computerizată CAD/CAM sunt pentru:
A. Achiziționarea datelor
B. Prelucrarea informației
C. Designului restaurării
D. Frezare asistată pe calculator
E. Scanarea bontului protetic
În sistemul DICOR temperatura glazurării masei ceramice colorate este:
A. 910C
B. 850C
C. 900C
D. 950C
E. 1000C
Polimerul acrilat este comercializat în forma de:
A. Flacoane de sticlă
B. Pungi de polietilenă
C. Cutii de carton
D. Flacoane de plastic
E. Boxe metalice
Acrilatele stomatologice sunt utilizate în:
A. Proteze dentare fixe
B. Bonturi protetice
C. Proteze dentare mobilizabile
D. Vinire temporare
E. Punți provizorii
Cerințe medico- tehnice pentru acrilate:
A. Duritatea
B. Varietate coloristică
C. Flexibilitatea
D. Stabilitatea
E. Maleabilitatea
A. Maleabilitatea
B. Transluciditate
C. Biocompatibile
D. Rezistente la uzură
E. Stabilitatea coloră
Proprietățile metacrilatului în acrilații polimerizabili:
A. Lichid la temperatura camerei
B. Toxicitatea vaporilor
C. Neinflamabil
D. Miros puternic
E. Insolubil în solvenți organici
După reacția de polimerizare polimetacrilații sunt clasificați în:
A. Termopolimerizabili
B. Superpolimerizabili
C. Autopolimerizabili
D. Reactiv polimerizabili
E. Heteropolimerizabili
Caracteristice a acrilatelor termopolimerizabile:
A. Polimetacrilatul de metil este constituit din lanțuri macromoleculare polimerizate liniar
B. Duritatea Koop este de 15, net inferioară față de cea a dentinei- de ordinul 50
C. Metacrilatul de metil suferă de o contracție în volum de 21% în timpul polimerizării
D. Greșeli de dozare, manipulare sau prelucrare nu afectează structura elementelor din rășini acrilice
E. Instabilitatea lanțurilor monomerice datorită acțiunii temperaturii înalte în faza saturației
Indicațiile utilizării acrilatelor simple:
A. Obturații temporare
B. Baze protezelor parțial/total mobilizabile
C. Aparatele ortodontice mobilizabile
D. Reparațiile protezelor fracturate
E. Căptușire indirectă
Proprietățile acrilatelor autopolimerizabile sunt:
A. Polimerizarea la temperatura camerei
B. Structura acrilatelor autopolimerizabile este diferită de cea a acrilatelor termopolimerizabile
C. Compatibilitatea cu diferite tipuri de acrilate
D. Greșelile de dozarenu afectează structura acrilatelor
E. Duritatea Knoop este 25, ușor inferioară celei a acrilatelor termopolimerizabile
Proprietățile acrilatelor termopolimerizabile:
A. Toxicitate
B. Rezistența coloristică
C. Ușor solubile în monomer
D. Plasticitatea redusă
E. Polimerizarea necesită o sursă suplimentară de energie
Acrilate autopolimerizabile sunt utilizate în confecționarea:
A. Fațetelor pentru lucrări mixte
B. Rebazării indirecte a protezelor mobile
C. Protezei imediate provizorii
D. Șabloanelor de bordură
E. Fixării dinților artificiali în proteze mobilizabile
Forme finite a acrilaților industrial polimerizabili:
A.Lichid + pulbere
B. Plăci de culoare roz
C. Cape transparente
D. Dinți artificiali
E. Coroane acrilice
Etapele preparării acrilatelor termopolimerizabile:
A. Introducerea în tipar a pastei de acrilat în stadiul saturației
B. Reinducerea fazei inițiale de polimerizare cu dezactivator
C. Imersiunea ansamblului de tipar/muftă într-o baie de apă
D. Plasarea pastei acrilice în tipar
E. Inducerea și conducerea polimerizării prin încălzirea continuă
Denumiri comerciale ale acrilatelor termopolimerizabile:
A. Redont
B. Protacril
C. Etacril
D. Noracril 100
E. Futur Acryl
Denumiri comerciale ale acrilatelor autopolimerizabile:
C. Noracril 100
D. Etacril
Proprietăți fizice ale aliajelor metalice:
B. Segregația
C. Dizolvarea
D. Fluiditatea
E. Opacitatea
Calități chimice ale aliajelor metalice:
A. Fluiditatea
B. Rezistența la coroziune
C. Oxidarea
D. Dizolvarea
E. Conductivitatea
Efectele coroziunii metalelor se manifestă prin:
A. Micșorarea durității metalului
B. Reducerea punctului de topire
C. Mărirea plasticității
D. Defecte de pe suprafață
E. Modificarea structurii cristaline
Aliajele nobile conțin:
A. Aur
B. Nichel
C. Crom - Cobalt
D. Argint- Paladiu
E. Nichel – Crom
Proprietățile negative ale aliajelor din aur:
A. Duritate mică
B. Plasticitate
C. Abraziune înaltă
D. Puritate săracă
E. Culoarea
După Siebert (1989) aliajele se clasifică în:
A. Nobile
B. Parțiale
C. Inobile
D. Combinate
E. Multicompuse
Aliajul utilizat în confecționarea scheletului metalic al protezelor parțial mobilizabile schiletate trebuie să fie:
A. Biocompatibil
B. Citotoxic
C. Rezistent la coroziune
D. Dur
E. Ușor dezintegrabil
Dezavantajele utilizării titanului în realizarea protezelor dentare :
A. Este biocompatibil
B. Modulul de elasticitate mic duce la supradimensionarea unor elemente ale scheletului
C. Este foarte costisitor și necesită specialiști care pot lucra cu acest sistem
D. Instalația de topire-turnare pentru realizarea scheletului din titan este complexă
E. Aliajele ce conțin titan pot fi ușor turnate datorită temperaturilor mici de topire
Avantajele aliajelor din titan:
A. Nu manifestă fenomene alergice
B. Ușoare
D. Nu conservează căldura
E. Non-elastice
Procesul topirii/turnării a aliajelor reprezintă:
A. Trecerea prin încălzire din stare solidă în stare lichidă
B. Asocierea chimică a ionilor metalelor
C. Pătrunderea forțată a aliajului în tipar prin intermediul forțelor de centrifugare
D. Dizolvarea componentelor aliajelor în soluții de turnare
E. Stabilirea legăturilor intermetalice între două suprafețe metalice
Evitarea formării microroporilor poate fi atinsă prin:
A. Utilizarea aliajelor cu interval scurt de cristalizare
B. Micșorarea vitezei de răcire cu catalizatori
C. Mărirea artificială a vitezei de răcire
E. Supraîncălzirea ușoară a aliajului la turnare
Alegeți afirmațiile corecte :
A. Prin introducerea staniului/indiului în aliajul nobil se obține filmul de oxid superficial
B. Aliajele nobile sunt greu lustruite, datorită structurii rețelei moleculare
C. Adăugarea aditivilor ca indiu/galiu în aliajul nobil reduce temperatura de fuziune a acestora
D. Aliajele nobile au duritate mai mare decît aliajele inobile
E. Elasticitatea aliajului nobil scade în conformitate direct proporțională cu volumul aditivului
Alegeți afirmațiile corecte:
A. Conform scopului materialele dentare se împart în materiale de bază și auxiliare
B. Aliajele de nichel sunt mai dure decît aliajele nobile
C. Elasticitatea aliajului scade în proporții directe cu cantitatea relativă a aditivului
D. Aliajele de cobalt au rezistențe mai mari decît aliajele nobile
E. Construcțiile din aliaje inobile sunt mai ușor turnate și finisate decît cele din aliaje nobile(
A. Proprietățile optice ale aliajelor sunt luminiscență,transparență,opacitate și culoare
B. Coroziunea este reacția chimică între aliaj și mediul înconjurător
C. Construcțiile din aliaje inobile sunt mai ușor turnate și finisate decît cele din aliaje nobile
D. Masele ceramice fac parte din grupul materialelor nemetalice
E. Se acceptă un nivel mic de deformare al aliajelor în timpul lucrului
Caracteristicile modalității de lucru cu aliajele din titan:
A. Punct de topire ridicat ( aprox. 1700C)
B. Reactivitate chimică înaltă
C. Instabilitatea stratului de oxid
D. Independența biocompatibilității de filmul de oxid
E. Ușor interacționează cu elementele gazoase
Proprietățile fizice ale materialelor dentare:
A. Reflexia
B. Refracția
C. Conductibilitatea termică
D. Elasticitatea
E. Coroziunea
Proprietățile materialelor utilizate în domeniul stomatologic:
A. Chimice
B. Mecano-fizice
C. Biologice
D. Chimico-biologice
E. Bazice
Deformarea poate fi:
A. Elastică
B. Solidă
C. Plastică
D. Combinată
E. Liniară
Cele mai des utilizate metode de determinare a durității sunt după:
A. Brinell
B. Kennedy
C. Rockwell
D. Shore
E. Mohs
Coroziunea este procesul de:
A. Descompunere a rețelii interne cristaline la temperaturi extrem de înalte
B. Distrugere în profunzime, după un traiect constituit de joncțiunea cristalelor
C. Scădere a grosimii metalului de tip uniform
D. Devastarea elementelor cu substanțe chimico-toxice
E. Pierderea materialului în cazul ajustărilor prin contact
Proprietățile optice ale materialelor stomatologice sunt:
A. Transparența
B. Luminiscența
C. Strălucirea
D. Opacitatea
E. Plasticitatea
Culoarea porțelanului dentar este caracterizată prin:
A. Nuanță
B. Saturație
C. Transparență
D. Strălucire
E. Opacitate
Metodele determinării a culorii în stomatologie:
A. Vizuale
B. Obiective
C. Tehnice
D. Vizual – tehnice
E. Subiective
Tipurile de testelor a biocompatibilității :
A. Inițiale
B. Liniare
C. Secundare
D. Finale
E. De producere
Importanța testelor de citotoxicitate constă în:
A. Aprecierea efectului materialului asupra creșterii celulare
B. Identificarea integritatății membranelor celulare
C. Perceptia activității de biosinteză a materialului genetic celular
D. Estimarea reacțiilor inflamatorii generate de materialele testate
E. Determinarea efectelor adverse asupra țesuturilor
Reactivitatea mucoasei bucale se manifestă prin:
A. Hiperplazie gingivală
B. Keratinizare
C. Senzații de arsură
D. Sîngerare gingivală
. Schimbarea patologică a culorii vestibulului bucal
Materialele dentare cu risc biologic înalt:
A. Acidul fosforic
B. Vanadiu
C. Mercurul
D. Aliajele pe bază de Co- Cr
E. Materiale de amprentare
Materialele dentare cu risc biologic:
A. Cimenturi dentare care conțin componente acide
B. Compozite fotopolimerizabile
C. Particule de siliciu din cimenturi dentare
D. Aliaje pe bază de Au
E. Acidul fosforic utilizat ca gravaj
Proprietățile chimice ale materialelor dentare sunt următoarele:
a. Coroziunea
b. Solubilitatea în apă
c. Reflexia
A. Refracția
B. Elasticitatea
Tipurile dilatării materialelor:
A. Liniară
B. Elastică
C. Volumetrică
D. Liniar-elastică
E. Marginală
În timpul malaxării materialelor de obturație este important să se respecte:
A. Durata malaxării
B. Malaxarea să fie cât mai lentă
C. Să se efectueze doar cu o spatulă din plastic
D. Raportul pulbere-lichid
E. Să se efectueze doar pe suprafețe din sticlă