101 CM Printre componentele cerii stomatologice se numără:
A. Ceara naturală
B. Ceara artificială
Particule de fosfați
D. Particule de fluor
E. Aditivi
102 CM Exemple de ceară naturală:
A. Durawax
B. Ceara de albini
C. Parafina
D. Ozocherita
E. Flexowax
103 Exemple de ceară artificială:
A.Cerezina
B.Flexowax C
C. Durawax
D. Ceara japoneză
E.Ceara de carnauba
104. CM Principalele grupe de compuși organici ce se găsesc în ceară sunt:
A. Esteri
B. Aminoacizi
C. Hidrocarbonați
D. Baze
E. Proteine
105. CM Dezavantajele cerurilor naturale:
A. Incosistente în compoziția lor
B. Frecvent sunt contaminate
C. Înalt purificate
D. Proprietăți constante
E. Oferă rezultate predictibile
106. CM Unele dintre proprietățile importante ale cerurilor în stomatologie:
A. duritate
B. expansiunea termică
C. limita de topire
D. proprietăți mecanice
E. fluiditatea
107. CS Care afirmație este adevarată referitor la limita de topire a cerurilor stomatologice:
A. limita de topire nu depinde de scopul folosirii cerii
B. cerurile stomatologice au mai degrabă o limita de topire decât un singur punct de topire
C. amestecarea diferitor ceruri nu schimbă limita de topire
D. cerurile au puncte joase de topire
E. cerurile naturale au aceeași limită de topire ca și cele artificiale
108. CS Selectați din cele propuse ceara naturală:
A. Epolene N-10
B. Durawax
D. Acrawax
109. CS Selectați din cele propuse ceara artificială:
A. Ceara de Carnauba
C. Acrawax
D. Cerezina
E. Ceara japoneză
110. CS Componentul principal în ceara de modelat este:
B. Parafina sau cerezina
C. Rășini naturale sau sintetice
D. Ceara de albini
E. Structuri microcristaline
111. CM Printre materiale de amprentare elastice se numără:
A. Hidrocoloizi
B. Materiale de amprentare rigide
C. Elastomeri
D. Paste pe bază de zinc oxid eugenol
E. Ceruri
112. CM Indicați materialele de amprentare siliconice:
A. Zeta plus
B. Speedex
C. Ortocar
D. Gelin
E. Micron
113. CM Selectați materialele de amprentare siliconice:
A. Xantopren
B. Ortocar
C. Zeta plus
D. Sielast
114. CM Selectați afirmatiile adevărate referitor la amprente:
A. Amprenta reprezintă o copie negativă a câmpului protetic
B. Amprenta este necesară pentru efectuarea oricăror tratamente endodontice
C. Se folosește pentru a reproduce dinții și țesuturile adiacente
D. Se folosește pentru obținerea modelului de diagnostic
E. Un material modern pentru obținerea amprentei este gipsul
115. CM Selectați cerințele către materialele de amprentare:
A. Să fie rigide
B. Să nu conțină iritanți sau componente toxice
C. Să aibă un gust, miros și aspect plăcut
D. Să aibă un termen de valabilitate scurt
E. Să posede stabilitate dimensională
116. CM Avantajele folosirii modelelor în stomatologie:
A. Servesc drept suport pentru realizarea multor restaurări și dispozitive
B. Reprezintă o imagine bidimensională a structurilor cavității bucale
C. Servesc drept metode de documentare pre- și post-tratament
D. Pot ajuta în stabilirea diagnosticului și a planului de tratament
E. Necesită timp și spatiu suplimentar pentru a fi efectuate
117. CM Selectați afirmațiile adevărate referitor la materialele de amprentare alginate:
A. Posedă stabilitate dimensionala înaltă
B. Trebuie să fie turnate imediat
C. Pot fi turnate în decurs de 3-4 zile fără a-și modifica volumul
D. Au stabilitate dimensională joasă
E. Stabilitatea dimensională scăzută se datorează evaporării, sinerezei și imbibiției
118. CM Lingurile de amprentare pot fi confecționate din:
A. Plastic
B. Gips
C. Ceara
D. Metal
E. Rășini compozite
119. CS Dintre materialele de amprentare C-siliconice face parte:
A. Tropicalgin (Zhermack)
B. Silagum
D. Jeltrate
E. Reprosil (Dentsply)
120. CS Dintre materialele de amprentare A-siliconice face parte:
B. Reprosil (Dentsply)
C. Sil 21
D. Tropicalgin (Zhermack)
E. Coltex
121. CM La obturarea cavităților carioase se pot folosi următoarele materiale:
A. Ceara
B. Rășini compozite
C. Cementuri glass-ionomere
D Gipsul
E. Compomeri
122. CM La obturarea permanentă a cavităților carioase se pot folosi:
A. Amalgam
C. Dentin-pasta
D. Dentina artificială
123. CM După mecanismul de polimerizare, rășinile compozite pot fi:
A. Fotopolimerizabile
B. Heteropolimerizabile
C. Autopolimerizabile
D. Nepolimerizabile
E. Hibride(
124. CM Reprezentanți ai rășinilor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Herculite (Kerr)
B. Alfa comp (Voco)
C. Brilliant (Coltene)
D. Heliomolar (Vivadent)
E. Z100 (3M)
125. CM În structura rășinilor compozite intră:
A. Matricea BISGMA sau UDMA
B. Particule de cuarț, silicate sau săruri ale metalelor grele
C. Particule de fluor
D. Resturi de mercur
E. Silani organici
126. CS Care element asigură radioopacitatea rășinilor compozite:
A. Particulele de cuarț
B. Sărurile metalelor grele
C. Matricea BIS-GMA
D. Particulele silicate
E. Silanii organici
127. CS Tasarea la polimerizare a rășinilor compozite se aproximează la:
A. 1-1.7%
B. 20%
C. 15-16.5%
D. 0%
E. 8%
128. CS Tasarea la polimerizare a rășinilor compozite poate fi redusă prin:
A. Inserarea unui strat de aproximativ 4 mm de compozit și polimerizarea acestuia
B. Inserarea și polimerizarea pe straturi a compozitului
C. Încălzirea prealabilă a compozitului
D. Aplicarea compozitului cu o spatulă de plastic
C. Fotopolimerizarea mai îndelungată a rășinii compozite
129. CS Rășini compozite tradiționale (convenționale) se consideră cele cu:
A. Microumplutură
B. Nanoumplutură
C. Macroumplutură
D. Fără umplutură
E. Cementuri glass-ionomeri
130. CS Printre dezavantajele rășinilor compozite convenționale se numără:
A. Poleirea dificilă
B. Rezistența sporită la forțele ocluzale
C. Stabilitatea culorii în timp
D. Proprietăți estetice înalte
E. Suprafața lucioasă dupa poleire
131. CM Drept materiale de obturație provizorie se folosesc:
A. Dentin-pasta
C. Amalgamul
E. MTA
132. CM Printre cerințele către materialele de obturație provizorii se numără:
A. Să se aplice și să se îndepărteze ușor
B. Slab rezistente din punct de vedere fizic
C. Biocompatibil
D. Să se degradeze în mediul bucal
E. Să realizeze o închidere cât mai etanșă
133. CS Dentina artificiala se prezinta sub forma de:
A. Gel
B. Pasta
C. Pulbere + lichid
D. Solidă
E. Lichidă
134. CS Tipul de cement zinc oxid eugenol folosit frecvent ca obturație provizorie:
A. Tip 3
B. Tip 1
C. Tip 2
D. Tip 4
E. Tip 5
135. CS Printre materiale de obturație provizorie folosite în trecut, însă nu și acum, se numără:
A. Cementuri pe bază de ZOE
B. Gutaperca
136. CM Selectați materiale de obturație coronară provizorie:
A. IRM
B. Dentin-pasta
D. Rășini compozite
E. Cement ZOE
137. CM Cerințele către materialele de obturație provizorie sunt:
A. Închidere etanșă
B. Efect benefic asupra pulpei dentare
C. Complicate în aplicare și înlăturare
D. Proprietăți antibacteriene
E. Duritate suficientă pentru a rezista în decurs de câteva săptămâni
138. CM Materiale de obturație provizorie pe bază de suflat de calciu sunt:
B. Cavit
D. Cavidentin
139. CM În compoziția cementului ZOE intră:
A. Oxid de zinc 69%
B. Oxid de zinc 90%
C. Acetat de zinc 1% (oferă duritate)
D. Stearat de zinc 0.7% (accelerator)
E. Particule de cuarț 5% (
140. CS Componentul antibacterial al cementului ZOE este asigurat de:
A. Oxidul de zinc
B. Eugenol
C. Acetatul de zinc
D. Stearatul de zinc
E. Particulele de silica
141. CM Conform destinației rășinile diacrilice compozite se împart în:
A. Pentru grupul de dinți frontali
B. Pentru dinții temporari
C. Pentru grupul de dinți posteriori
D. Pentru obturii provizorii
E. Universale
142. CM În componenta de bază a rășinilor diacrilice compozite intră:
A. Hidroxid de calciu
B. Faza anorganică
C. Faza organică
D. Cement pe bază de ZOE
E. Silani
143. CM Printre componentele auxiliare ale rășinilor diacrilice compozite sunt:
A. Oxizi metalici care formează culoarea
B. Fosfat cement
C. Cement pe bază de ZOE
D. Factori de inițiere ai reacției chimice
E. Matricea organică
144. CM În funcție de dimensiunea particulelor anorganice, rășinile compozite pot fi:
A. Microfile
B. Monofile
C. Macrofile
D. Heterofile
E. Hibride
145. CM Reprezentanți ai rășinilor compozite fotopolimerizabile sunt:
A. Z250 (3M ESPE)
C. Endobtur (Septodont)
D. Clearfil (Kuraray Noritake)
E. Charisma (Heraus Kulzer)
146. CS Dintre cele propuse, selectați materialul de obturare provizoriu:
A. Heliomolar (Vivadent)
B. Twinky Star (VOCO)
C. Dentina artificială
D. Charisma (Heraus Kulzer)
E. Z100 (3M ESPE)
147. CS Lingurile de amprentare pot fi confecționate din:
A. Metal
B. Ceară
C. Gips
D. Cementuri fosfate
E. Rășini diacrilie compozite
148. CS Lingurile de amprentare pot fi confecționate din:
A. Cementuri ZOE
B. Material de amprentare C-siliconic
C. Plastic
D. Material de amprentare A-siliconic
E. Gips
149. CS Dintre cele enumerate selectați materialul de obturare provizoriu de bază de sulfat de calciu:
A. Cavit (3M ESPE)
C. Z250 (3M ESPE)
D. Clearfil (Kuraray)
E. Twinky Star (VOCO)
150. CS Dintre cele de mai jos selectați materialul de amprentare siliconic:
A. Ortocar
B. Gelin