Drenarea cu lavaj continuu al focarului purulent presupune:
Instalarea drenului în regiunea unghiului inferior al plăgii
Plasarea a două tuburi de dren în plagă
Crearea presiunii negative la capătul extern al tubului de dren
Lavajul continuu prin dren al focarului patologic cu soluţii de antiseptice
Aspirarea periodică prin dren al conţinutului din focarul patologic
Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diabrosin” pot servi:
Inflamaţia supurativă
Tumoarea malignă
Distrucţia ulceroasă
Vasculita hemoragică
Avitaminozele
Drept cauze nemijlocite ale “hemoragiei per diapedesin” pot servi:
Sepsisul
Drept contraindicaţii ale anesteziei locale pot fi:
Nesuportarea individuală a preparatului anestezic
Bolile psihice
Refuzul categoric al bolnavului
Excitaţia nervoasă pronunţată
Patologia asociată gravă
Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră:
Şocul traumatic
Hipertensiunea arterială esenţială
Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară
Deformaţiile coloanei vertebrale
Şocul hipovolemic
Drept exemplu de pregătire preoperatorie specială a bolnavului către operaţie poate servi:
Epilarea cîmpului operator
Sedarea preoperatorie a pacientului
Marcajul venelor varicos dilatate a membrelor inferioare
Plasarea cateterului venos
Purtarea bandajului compresiv înaintea operaţiei pentru hernie ventrală postoperatorie gigantă
După finisarea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciată:
Peste 5 minute
Peste 15 minute
Peste 1 oră
Peste 2 ore
Peste 24 ore
După iniţierea transfuziei de sînge, starea bolnavului este apreciată:
Peste 30 minute
Fiecare oră
Fiecare 2 ore
După transfuzia unei doze de concentrat eritrocitar este estimată creşterea nivelului de hemoglobină în mediu cu:
5 g/l
10 g/l
15 g/l
20 g/l
25 g/l
După transfuzia unei doze de concentrat eritrocitar este estimată creşterea nivelului de hematocrit în mediu cu:
5%
4%
3%
2%
1%
Durata perioadei postoperatorii precoce este:
8-12 ore
12-24 ore
3-5 zile
pînă la 14 zile
pînă la o lună
Durata unei intervenții chirurgicale se calculează:
Durata unei intervenții chirurgicale se calculează din momentul primei incizii cutanate până la aplicarea ultimei suturi pe piele.
-
Echimoza, care se dezvoltă în hemoragia internă intratisulară, reprezintă:
O pată mică (cu diametrul de 1-3 mm) roşie sau violetă pe piele, condiţionată de eruperea unui capilar de calibru mic
O pată roşie sau violetă intradermală cu diametrul de la 3 pînă la 10 mm, ce nu devine palidă în timpul compresiunii
Hemoragie la nivel de piele sau mucoasă cu dimensiuni peste 1 cm
Acumulare delimitată de sânge fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în profunzimea ţesuturilor
Acumularea sângelui fluid sau coagulat, în afara vaselor sangvine, în cavitatea pericardului
Efectuînd pregătirea psihologică către operaţie, medicul este obligat să-i prezinte pacientului următoarea informaţie:
Date despre diagnostic
Particularităţile tehnice ale operaţiei preconizate (tipul anastomozei, tipurile de sutură)
Prezenţa metodelor alternative de tratament
Rezultatele intervenţiei similare la alţi pacienţi, ce sunt spitalizaţi la moment în secţie
Eventualele complicaţii, legate de intervenţia chirurgicală preconizată
Efectul de cavitaţie, ce are acţiune distructivă asupra microflorei în plagă, este condiţionat de acţiunea:
Laserului chirurgical cu energie mare
Substanţelor ce conţin carbon (sorbenţilor)
Ultrasunetului
Radiaţiei ultraviolete
Mediului abacterian dirijat
Enumeraţi măsurile, utilizate pentru profilaxia trombozelor venoase postoperatorii.
Indicarea anticoagulantelor directe în perioada pre- şi postoperatorie
Abţinerea de la prescrierea antibioticelor
Regimul strict la pat după intervenţia chirurgicală
Hemotransfuziile masive
Bandajul elastic al membrelor inferioare
Era contemporană în dezvoltarea transfuziologiei se caracterizează prin:
Reducerea indicaţiilor la hemotransfuzie
Extinderea indicaţiilor la hemotransfuzie
Utilizarea largă a substituienţilor sangvini
Preferinţa către transfuzia sîngelui integru
Refuzul practic complet de la transfuzia directă de sînge
Etapa de finisare a intervenţiei chirurgicale include:
Controlul stabilităţii hemostazei
Controlul la prezenţa materialului străin
Controlul parametrilor hemodinamicii centrale
Drenarea
Suturarea plăgii operatorii
Etiologia sindromului de coagulare intravasculară diseminată include:
Infecţiile bacteriene grave
Administrarea îndelungată a anticoagulantelor
Complicaţiile obstetricale: decolarea placentei, moartea intrauterină a fătului
Diabetul zaharat cu evoluţie gravă
Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:
Sub crustă
Regenerarea primară amînată
Regenerarea secundară
Regenerarea primară
Regenerarea secundară precoce
Faza catabolică a perioadei postoperatorii se caracterizează prin următoarele reacţii fiziologice:
Activarea sistemului simpato-adrenal
Activarea sistemului parasimpatic
Degradarea intensivă a proteinelor
Acidoza tisulară
Sinteza accelerată a proteinelor
Fenomenul de contracţie a plăgii în procesul de vindecare a acesteia se explică prin:
Substituirea defectului de plagă prin ţesut de granulaţie
Dispariţia edemului (deshidratarea plăgii)
Restructurarea colagenului
Migrarea spre plagă a fibroblaştilor şi sinteza fibrelor de colagen şi a fibrelor elastice
Proliferarea reţelei capilare în plagă
Fiind închisă casoleta Schimmelbusch păstrează sterilitatea conţinutului timp de:
6 ore
12 ore
24 ore
48 ore
72 ore
Formarea cheagului plachetar se produce datorită acţiunii următorilor factori:
Factorul tisular (tromboplastina)
Spasmul vasului lezat
Trombocitele sângelui
Protrombina plasmatică
Fibrinogenul plasmatic
Formulele Moore sau Nadler se utilizează pentru:
Aprecierea suprafeţei arsurii
Aprecierea gradului de severitate a hemoragiei
Aprecierea stării de nutriţie a pacientului chirurgical
Aprecierea volumului presupus de sânge circulant
Aprecierea gradului de risc operator
Hematomul, care se dezvoltă în caz de hemoragie internă intratisulară, reprezintă:
Hemodiluţia compensatorie în caz de hemoragie contribuie la:
Compensarea hipovolemiei
Hemostaza spontană
Ameliorarea proprietăţilor reologice ale sângelui
Reabsorbţia apei şi sodiului
Modificarea caracterului metabolismului din aerob în anaerob
Hemodiluţia normovolemică preoperatorie acută prevede îndeplinirea următoarelor activităţi:
Exfuzia a 400-500 ml de sînge a bolnavului cu o săptămînă pînă la intervenţia chirurgicală
Exfuzia a 750-1000 ml de sînge a bolnavului nemijlocit înainte de începutul intervenţiei chirurgicale
Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea substituienţilor sangvini
Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea plasmei de la donator
Transfuzia ulterioară a sîngelui colectat bolnavului, intra- sau postoperator
Hemoragia acută cu pierderea a 750-1500 ml de sânge la un pacient matur, corespunde unui deficit al volumului de sânge circulant:
Pînă la 10%
10-15%
15-30%
30-40%
Peste 40%
Hemoragia arterială se caracterizează prin:
Sânge de culoare roşie purpurie
Revărsarea în jet pulsatil a sângelui
Pierdere sangvină progresivă cu dezvoltarea anemiei acute
Revărsarea sângelui sub formă de flux continuu, nepulsatil
Sânge de culoare roşie întunecată