161. Semnele generale de toxemie din perioada de stare a difteriei nu includ:
Febră (38º–39ºC)
Vărsături, greţuri
Astenie intensă
Tahicardie
Hipertensiune arterială
162. Edemul faringian (al uvulei şi pilierilor) apare în:
Angina ulceronecrotică Vincent
Angina necrotică în scarlatina septică, s. toxicoseptică
Angina din mononucleoza infecţioasă
Angina fibrinoasă în difteria toxică
Angina candidozică
163. Crupul difteric reprezintă localizarea infecţiei difterice la nivel:
Faringian
Laringian
Conjunctival
Otic
Cutanat
164. O complicaţie nervoasă a difteriei este:
Paralizia vălului palatin
Encefalita
Sindromul Reye
Nevrita optică
Nevrita acustică
165. Pronosticul difteriei depinde de:
Tipul de bacil difteric
Localizarea infecţiei
Vârsta pacientului
Precocitatea depistării bolnavului şi aplicării tratamentului
Forma clinică a bolii (tipică sau atipică)
166. Cele mai frecvente localizări ale difteriei sunt:
Difteria laringiană
Difteria orofaringiană
Difteria nazală
Difteria genitală
Difteria cutanată
167. Membranele false răspândite pe amigdale şi mucoasele învecinate pot fi observate în:
Difteria faringiană răspândită
Difteria faringiană toxică
Difteria faringiană localizată
Difteria faringiană toxică + difteria laringiană
168. Edemul cervical apare în:
Difteria faringiană subtoxică
Difteria faringiană hipertoxică
169. Bolnavul cu difterie faringiană toxică prezintă:
Apatie, adinamie, paliditate
Faţă congestionată
Respiraţie nazală îngreunată
Edem cervical
Ochi înfundaţi
170. În difteria laringiană se instalează stenoza laringiană. Care dintre următoarele semne indică prezenţa ei?
Febră, semne de intoxicaţie gravă
Insuficienţă respiratorie
Tuse lătrătoare
Voce răguşită
171. Membranele false pe amigdale în difterie:
Se desprind uşor.
Sunt de culoare alb-surie.
La detaşarea lor forţată mucoasa sângerează.
Nu se distrug între două lame.
Plutesc în apă.
172. În difteria faringiană hipertoxică sunt prezente:
Febra
Convulsiile
Hipertensiunea arterială
Tulburările de conştiintă
Erupţiile cutanate
173. Care semne clinice caracterizează difteria faringiană localizată membranoasă
Febra (39º-40ºC)
Dureri pronunţate în deglutiţie
Membranele false pe amigdale
Hiperemia faringiană moderată
Ganglionii limfatici submandibulari tumefiaţi
174. Difteriei faringeane toxice nu îi este caracteristic:
Edemul faringian
Dureri mari în deglutiţie
Edemul cervical
Membrane false numai pe amigdale
Tumefierea ganglionilor limfatici cervicali posteriori şi occipitali
175. Care afirmaţie referitoare la angina Simanovski-Vincent este incorectă?
Este o angină ulceronecrotică.
Prezintă un mare grad de contagiozitate.
Este bilaterală de la început.
Agenţii cauzali sunt bacili gram-negativi, fusiformi, asociaţi cu spirile gram-pozitive.
Nerespectarea igienei joacă un rol important în apariţia bolii.
176. Cauza cea mai frecventă a anginei cu Candida albicans este:
Tratamentul cu nistatină
Tratamentul cu eubiotice
Vitaminoterapia
Tratamentul cu hemostatice
Tratamentul cu antibiotic
177. Angina ulceronecrotică Simanovski -Wincent este:
Angină secundară
Angină lacunară
Angină primară
O complicaţie a altor boli
Angină necrotică
178. În care angină se întâlneşte limfomonocitoza?
Difterică
În mononucleoza infecţioasă
Lacunară
Scarlatinoasă
Herpetică
179. Cea mai frecventă cauză a leziunilor orofaringiene recidivante este:
Stomatita gangrenoasă
Angina fungică
Stomatita în rujeolă
Stomatita în infecţia cu virusul Herpes simplex
Herpangina enterovirală
180. Pentru angina herpetică sunt specifice:
Depuneri alb-gălbui în lacune şi pe amigdale
Membrane fibrinoase ce acoperă amigdalele şi se detaşează greu, lăsând mucoasa sângerândă
Depuneri albicioase pe amigdale şi pe mucoasa bucală, ce se detaşează uşor
Folicule proeminente, roşii, eroziuni pe mucoasa hiperemiată a amigdalelor, uvulă, pilieri
Depuneri gălbui, murdare pe amigdale, uvulă, pilieri, ce se detaşează uşor şi lasă mucoasa sângerândă