181. Angina produsă de adenovirusuri nu are ca manifestare principală:
Hiperemie faringiană difuză
Disfagie şi odinofagie
Tuse iritativă
Febră
Zone extinse de ulceraţii ale vălului palatin
182. Care simptom confirmă diagnosticul de angină adenovirală şi nu se întâlneşte în angină în mononucleoza infecţioasă?
Adenopatia multiplă
Hepatosplenomegalia
Angina
Conjunctivita membranoasă
183. Angina în infecţia cu HIV:
Are o perioadă de incubaţie de 3–5 săptămâni.
Se asociază cu mialgii, artralgii şi, uneori, cu erupţii maculopapuloase nepruriginoase.
Se caracterizează prin hiperemie faringiană, ulceraţii ale mucoasei şi absenţa exsudatului.
Prezintă semnul Koplik.
Este produsul coinfecţiei cu enterovirusuri.
184. Angine ulceroase sunt:
Angina din infecţia cu HIV
Angina herpetică (cu virusul Herpes simplex)
Angina Simanovski-Vincent
Angina adenovirală
Angina difterică
185. În angina produsă de virusul Herpes simplex, leziunile sunt localizate predominant pe:
Palatul dur
Amigdale
Palatul moale
Pilieri
Planşeul cavităţii bucale
186. Angina difterică (difteria faringiană membranoasă localizată) se caracterizează prin:
Febră cu frisoane
Pseudo membrane cu extindere rapidă pe suprafaţa amigdalelor
Sângerare la detaşarea pseudomembranelor
Edem faringian
Leucocitoză cu neutrofilie
187. Indicaţi complicaţiile tardive în anginele streptococice:
Flegmonul periamigdalian
Limfadenita cervicală
Reumatismul
Glomerulonefrita difuză acută
Eritemul polimorf sau nodos
188. Pentru angina bacteriană sunt caracteristice:
Debutul treptat
Prezenţa exsudatului purulent pe amigdale
Tumefierea amigdalelorNu
Adenita cervicală dureroasă
Leucopenia
189. Complicaţiile precoce de vecinătate în anginele bacteriene sunt:
Flegmonul planşeului bucal
Parotidita
Laringita stenozantă
190. Angine primare sunt:
Necrotică
Catarală
Lacunară
Flegmonoasă
Ulceromembranoasă Simanovski-Vincent
191. Anginele secundare se dezvoltă în:
Adenoviroze
Febra tifoidă
Mononucleoza infecţioasă
Pneumonie
Leucemia acută
192. Care dintre maladiile enumerate mai jos evoluează cu angină?
Meningita meningococică
Rubeola
Scarlatina
Difteria
193. Care dintre următoarele manifestări clinice sunt caracteristice anginei scarlatinoase?
Angina eritematoasă „în flăcari” delimitată sau eritemopultacee
Enanhemul
Microabcesele sublinguale
Poliadenopatia
Limfadenita regionala
194. Angine veziculoase sunt:
Angina herpetică
Angina micotică
Herpes zoster faringian
Herpes simplex faringian
195. Alegeţi trei semne comune pentru angina adenovirală şi angina în mononucleoza infecţioasă:
Febra
Adenopatia
Rinita pronunţată
Conjunctivita
196. În scarlatină este caracteristic:
Faciesul „plâns”
Faciesul Cushingoid
Faciesul adenoidian
Faciesul Filatov („pălmuit”)
Faciesul „încruntat”, cu conjunctive injectate
197. Enantemul în scarlatină prezintă:
Semnul Filatov-Koplik
Angină eritematoasă sau eritemopultacee „în flăcări”, delimitată
Microabcese sublinguale
Hiperemia şi tumefacţia orificiului canalului Stenon
Stomatită aftoasă
198. Semnul Pastia este reprezentat de:
Zone eritematoase circumscrise, situate la extremităţi
Pete lenticulare în flancuri
Adenopatii axilare şi inghinale
Linii hemoragice orizontale la nivelul zonelor de flexie
Micropapule situate la nivelul extremităţilor
199. În scarlatină, erupţii caracteristice sunt:
Macule
Papule
Rozeole punctiforme
Vezicule
Pustule
200. Pentru scarlatină nu este caracteristic:
Faciesul edemaţiat, obrajii congestionaţi
Limba zmeurie
Paloarea circumorală
Angulus infecţiosus (zabăluţe)