CS Sindroamele coronariene acute au în comun ca eveniment declanşator
obstrucţia totală a vasului arterial coronarian
obstrucţia parţială a vasului arterial coronarian
dereglările echilibrului fluido-coagulant
destabilizarea plăcii de aterom
disritmii maligne
CS Destabilizarea plăcii de aterom în Sindroamele Coronariene Acute în majoritatea cazurilor are loc:
când plăcile ocupă 20-30% din lumenul vasului
când plăcile ocupă 60-70% din lumenul vasului
când plăcile închid complet lumenul vasului
când plăcile ocupă 40-50% din lumenul vasului
când vasul se repermeabilizează după o obstrucţie totală
CS Manifestările clinice în SCA mai frecvent debutează:
când lumenul vasului este obstruat în raport de 40-50%
când lumenul vasului este obstruat în raport de 60-70%
când lumenul vasului este obstruat în raport de 70-80%
când lumenul vasului este obstruat în raport de 80-100%
când lumenul vasului este restabilit după o obstrucţie totală
CS Diagnosticul de lucru la prezentare de sindrom coronarian acut se stabileşte:
în baza datelor ECG
în baza creşterii biomarkerilor necrozei miocardice
în baza discomfortului ischemic toracic
în baza investigaţiei angiografice
în baza examenului eco-cord
CS Clasificarea Societăţii Canadiene a anginei pectorale are ca criteriu de bază:
durata discomfortului ischemic toracic
manifestările ECG
creşterea biomarkerilor necrozei miocardice
intensitatea activităţii fizice la care apare durerea ischemică
manifestările angiografice
CS Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală instabilă:
clasa I şi II
clasa III si IV
toate clasele
nici o clasă
numai clasa II
CS Sunt considerate echivalente ale sindromului anginos manifestările clinice, cu excepţia:
greaţa şi vărsături`le inexplicabile
sincopa
starea de comă
palpitaţiile
disritmiile cardiace
CS Riscul de ruptură a peretelui ventricular în IMA este
în prima săptămână
în primele 2 săptămâni
în prima lună
în primele 2 luni
în primele 3 luni
CS Supradenivelarea persistentă a segmentului ST în SCA-STEMI pe ECG ca durată semnifică:
mai mult de 5 min
mai mult de 10 min
mai mult de 15 min
mai mult de 20 min
mai mult de 30 min
CS Ischemia miocardică pe ECG este dată:
de modificările de formă şi sens a complexului QRS
de modificările de formă şi sens ale undei P
de modificările de formă şi sens ale undei T
de modificările de formă şi sens ale undei U
de modificările de formă şi sens ale undei Q
CS Nitroglicerina în SCA se administrează sublingval sau aerozol spray în doze
0 ,1-0,2 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
0 ,2-0,25 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
0 ,3-0,5 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
0 ,6-0,8 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
0 ,9-1,0 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-STEMI prin titrare este
1-2 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
2-4 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
4-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
7-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
10 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-NSTEMI prin titrare este:
1-5 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
6-7 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
8-9 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
10 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
12 iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
CS Doza de aspirină administrată per os în SCA în primele 24 de ore este:
100-150 mg
162-325 mg
350-500 mg
500-550 mg
600-800 mg
CS Doza de Clopidogrel administrată în SCA-STEMI este:
100 mg
200 mg
300 mg
400 mg
500 mg
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA per os este:
20 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
50 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
200-300 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
400-500 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
600 mg şi mai mult de repetat prin titrare până la efectul scontat
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA-STEMI intravenos lent este:
2 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
4 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
5 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
6 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
8 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
CS Faza electrică a fibrilaţiei ventriculare după colaps durează:
0-4 min
5-9 min
10-15 min
15-20 min
20-25 min
CS Faza Circulatorie a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps durează:
4-10 min
11-15 min
10-20 min
21-25 min
CS Faza metabolică a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps se instalează în
0 - 4 min
4 - 6 min
6 - 8 min
8 - 10 min
10 min şi mai mult
CS Şansele defibrilării şi restabilirea unui ritm normal în stopul cardiac prin ritmuri şocabile sunt mai mari:
în faza electrică
în faza circulatorie
în faza metabolică
este în dependenţă de tipul de defibrilator utilizat
este în dependenţă de locul asistării stopului cardiac
CS Fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici) include formele de FV cu înălţimea undelor:
<3 mm
<4 mm
<5 mm
<6 mm
<7 mm
CS Fibrilaţia Ventriculară cu unde mari include formele de FV cu înălţimea undelor:
>1 mm
>1 ,5 mm
>2 mm
>3 mm
>0 ,5 mm
CS Medicamentul de elecţie în Torsada vârfurilor este:
epinefrina
amiodarona
lidocaina
sulfatul de magneziu
atropina
CS Indicile de şoc Allgower reprezintă:
raportul pulsului la respiraţi
raportul respiraţiei la TA diastolica
raportul pulsului la TA diastolica
raportul pulsului la TA sistolica
raportul TAs la puls
CS Determinarea indicelui de şoc Allgover ne permite:
aprecierea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă
determinarea frecvenţei pulsului
determinarea TA sistolice
aprecierea aproximativă a volumului hemoragiei
determinarea frecvenţei respiraţiei
CS Timpul normal de umplere capilară (pulsul unghial) constituie
0 ,5 sec
1 sec
1,5 sec
2 sec
3-4 sec
CS Diureza normală a adultului este considerată:
30-50 ml/oră
50-60 ml/oră
70-100 ml/oră
110-120 ml/oră
130-140 ml/oră
CS Manifestarea clinică precoce a şocului hemoragic de gradul I constituie
dispneea
hemoragia
tahicardia
creşterea timpului de umplere capilară
oliguria
CS Diureza la un copil constituie:
0 ,5 ml/kg/or
1 ,0 ml/kg/oră
2 ,0 ml/kg/oră
3 ,0 ml/kg/oră
4,0 ml/kg/oră
CS Diureza la un nou născut constituie:
0 ,5 ml/kg/oră
1,0 ml/kg/oră
1 ,5 ml/kg/oră
CM Ocluzia parţială sau intermitentă a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
Moarte subită cardiacă
Ischemie silenţioasă
Angină pectorală instabilă
IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
CM Ocluzia totală a fluxului sangvin coronarian se manifestă
angină pectorală instabilă
moarte subită
angină pectorală stabilă
CM Sindroamele coronariene acute includ:
Angină pectorală stabilă
cardiomiopatia hipertrofică dilatativă
CM Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacienţilor cu IMA sunt
fibrilaţia ventriculară
tahicardia ventriculară fără puls
Şocul cardiogen
asistolia
fibrilaţia atrială
CM Sindroamele coronariene acute sunt prezentate de:
SCA cu supradenivelare de segment ST în 1/3 cazuri
SCA fără supradenivelare de segment ST în 2/3 cazuri
angină pectorală instabilă în 75% cazuri
angină pectorală stabilă în 2/3 cazuri
angină pectorală stabilă şi instabilă în 75% din cazuri
CM Cauzele deceselor frecvente a pacienţilor cu IMA în prespital se datorează:
pregătirea insuficientă a populaţiei generale în recunoaşterea semnelor de debut a SCA
apelul tardiv la serviciile de urgenţă
pregătirea insuficientă a populaţiei în recunoaşterea stopului cardiac şi aplicarea măsurilo Suportulu Vital Bazal
dotarea insuficintă tehnologică a serviciilor de urgenţă
predominarea ritmurilor non-şocabile ca mecanisme de stop cardiac în SCA
CM Predispunerea plăcii la fisurare şi rupere este cauzată:
de capsula fibroasă fină
acumulările importante de lipid
activarea limfocitelor şi macrofagelor
dereglările echilibrului acido-bazic
prezenţa inflamaţiei şi a infecţiei
CM La formarea trombului pe placa aterosclerotică destabilizată în SCA contribuie:
expunerea plachetelor circulante la ţesutul subendotelial
adeziunea plachetară
agregarea plachetară
declanşarea cascadei coagulării - ?
creşterea rezistenţei vasculare la fluxul sangvin
CM Rolul inflamaţiei în destabilizarea plăcii de aterom este confirmată:
conţinutul bogat în macrofage a plăcii de aterom
conţinutul bogat în proteina C reactivă
activarea limfocitelor
prezenţa infecţiei
activarea cascadei coagulării
CM Infarctul miocardic acut cu unda Q:
este un infarct subendocardic
este un infarct transmural
este un infarct cu supradenivelare de segment ST
este un infarct fără supradenivelare de segment ST
este un infarct non-transmural
CM Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală stabilă:
clasa I
clasa II
clasa III
clasa IV
CM În dependenţă de variabilitatea sindromului dureros toracic la angina pectorală instabilă sunt atribuite:
angina agravată "crescendo"
angina de repaos subacută şi acută
angina "de novo"
angina precoce post infarct instalată în primele 2 săptămâni de la debutul IMA
angina postinfarct instalată la 2 săptămâni -2 luni
CM Angina varianta Prinzmetal se caracterizează:
este o angina vasospastică
este o angină cu orar fix
apare mai frecvent la efort fizic
apare mai frecvent la fumători înverşunaţi
poate duce la moarte subită sau IMA NSTEMI
CM Angina vasospastică Prinzmetal se caracterizează:
este o angină care apare mai frecvent noaptea între orele 12 şi 8 dimineaţa
durerea toracică durează mai mult de 30 min
se caracterizează prin creştere progresivă a intensităţii durerii şi o scădere tot progresivă
este însoţită la 50% din cazuri de FV, extrasistolii ventriculare, tahicardie ventriculară fără puls, asistolie
durerea anginoasă cedează numai la administrarea opiaceelor
CM Durerea ischemică în angina pectorală este cauzată
de rupture plăcii de aterom
de stimularea terminaţiunilor nervoase de acidul lactic în zona de ischemie
de stimularea terminaţiunilor nervoase de dioxidul de carbon din zona de ischemie
de trombul care obstruează vasul coronarian
de disfuncţia endotelială
CM Cu referire la debutul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST
este mai frecvent matinal în perioada circadiană de maximă hipercatecolaminemie
poate debuta sub formă de status anginos
poate debuta sub formă de status astmatic
poate debuta sub formă de status gastralgic
poate debuta sub formă de colică renală
CM Cu referire la răspunsul la nitroglicerină a durerii toracice în SCA:
răspunsul este parţial în SCA-STEMI
răspunsul este absent în SCA-STEMI
răspunsul este parţial în SCA-NSTEMI
durerea toracică cedează la nitroglicerină în API
durerea toracică din SCA nu cedează la administrarea nitroglicerinei
CM Identificaţi sediile de iradiere a durerii anginoase în SCA:
în membrele inferioare
în regiunea gâtului şi mandibulei
în umărul stâng şi mâina stâng
în regiunea epigastrică, găt, mandibulă şi mâini
în regiunea lombară
CM Cu referire la iradierea durerii anginoase în SCA la vârstnici şi femei:
gât şi mandibulă -? *femei
epigastru
umăr stâng şi mâini
interscapular
porţiunea superioară a toracelui, gât şi mandibulă
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
durerile care pot fi localizate de pacient cu vârful degetului
durerile interscapulare
durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
durerile retrosternale, gât şi mandibulă
durerile care iradiază în membrele inferioare
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
durerile pleuritice (dureri acute provocate de tuse şi respiraţie)
episoadele scurte de durere care durează câteva secunde
durerile de intensitate maximă de la debut
durerile retrosternale cu iradiere în regiunea gâtului şi mandibulei
CM Categoriile de pacienţi care pot prezenta tabloul clinic atipic al SCA
bărbaţii până la 40 ani
femeile
diabeticii
pacienţii după chirurgie cardiacă şi precoce postoperator - ?
pacienţii cu demenţă
CM Categoriile de pacienţi care pot presenta tabloul clinic atipic al SCA:
pacienţii cu insuficienţă hepatică
pacienţii cu insuficienţă renală
vârstnicii
pacienţii cu diabet zaharat
CM Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
dispnea, respiraţia ingreueată
oboseala, slăbiciuni generalizate
coma
diaforeza excesivă
CM VEchivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
vertijul, ameţelile
durerea izolată în mandibulă şi mâini
durerea retrosternală constrictivă
CM Factorii precipitanţi ai SCA-STEMI:
efortul fizic intens
stresul
intervenţiile chirurgicale şi explorările invazive cardiace
sincopa şi lipotemia
abuzul de cocaină
CM Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzaţie
de presiune
de constrângere
de greutate
de lovitură de pumnal
de arsură
CM Clasificarea anatomică a IMA include:
IMA mic
IMA transmural
IMA non-transmural
IMA în cicatrizare
IMA de ventricol drept
CM Clasificarea IMA după dimensiuni include:
IMA microscopic
IMA mijlociu care afectează 10-30% din miocardul VS
IMA mare care afectează mai mult de 30% din miocardul VS
IMA mare care afectează mai mult de 50% din miocardul VS
CM Clasificarea Killip a severităţii IMA include clasele:
Killip I- fără semen de insuficienţă a ventricolului stâng
Killip II-cu semen moderate de insuficienţă a ventricolului stâng (raluri în <50% din câmpurile pulmonare, turgescenţa jugularelor, zgomot III prezent)
Killip III-cu raluri în peste 80% din câmpurile pulmonare, dispnee, expectoraţii rozate, fără semene de edem pulmonar
Killip III-cu raluri în peste 50% din câmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut frecvent
Killip IV- cu semene de şoc cardiogen, TAs<90mmHg semene de hipoperfuzie
CM Concretizările Ghidului European al Societăţii de Cardiologie 2012 referitor la supradenivelările de segment ST măsurate la punctul J includ:
Trebuie să existe în cel puţin două derivaţii concordante
≥ 1,0 mm în derivaţiile concordante altele decât V2-V3
≥ 2,5 mm la bărbaţi cu vârsta sub 40 de ani în derivaţii V2-V3
≥ 1,5 mm la femei în derivaţiile V2-V3
≥ 2,5 mm la femei peste 40 de ani în derivaţiile V2-V3
CM Criteriile ECG ale SCA-STEMI elaborate de Colegiului American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie includ:
supradenivelare de segment ST≥1mm (0,1mV) în două sau mai multe derivaţii concordate de la membre (aVL, DIII, aVR)
subdenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) (aVL, DIII, aVR)
supradenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) în derivaţiile precordiale V4-V6
supradenivelare de segment ST ≥2mm (0,2mV) în derivaţiile precordiale V1-V3
bloc de ram stâng nou apărut
CM Lanţul de supraveţuire în SCA-STEMI include:
recunoaşterea semnelor clinice si apelul serviciului 903 (112)
resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală promtă
activarea serviciului 903, evaluarea stabilizarea şi transportul pacientului
departamentul de medicină urgentă, evaluare şi iniţierea strategiei de reperfuzie
tarepia de reperfuzie, intervenţională sau farmacologică, tratamentul definitiv
CM Indicaţiile oxigenoterapiei în SCA includ:
prezenţa dispneei şi a cianozei
prezenţa SCA-STEMI
SaO2<90%
prezenţa ralurilor de stază
prezenţa SCA-NSTEMI
CM Contraindicaţiile administrării nitroglicerinei includ:
hipotensiunea (TAs<90mmHg, sau o scădere cu >30mmHg de la nivelul de bază)
bradicardie severă sau tahicardie peste 100 bpm
hipertensiunea arterială
utilizarea de inhibatori ai fosfodiesterazei
CM Contraindicaţiile administrării β-blocantelor includ:
bradicardia, hipotensiunea şi şocul cardiogen
insuficienţa ventriculară stângă cu EPAC
astmul bronic sau BPCO în acutizare
SCA indus de cocaină
CM β-blocantele în SCA-STEMI sunt indicate pentru efectele lor:
antiischemice
antiaritmice
hipotensive
antitahicardice
antiagregante
CM Indicaţiile blocantelor canalelorde calciu în SCA-STEMI includ:
tratamentul aritmiilor supraventriculare
tratamentul simptomelor anginoase la pacienţii cu contraindicaţii la beta-blocante
tratamentul hipertensiunei
tratamentul hipotensiunei
tratamentul IMA indus de cocaină
CM Contraindicaţiile blocantelor canalelor de Ca în SCA includ
boala de nod sinusal, blocul AV grad II-III
hipersensibilitate la preparate
insuficienţa cardiacă congestivă
prezenţa aritmiilor supraventriculare
şocul cardiogen
CM Elementele cheie care definesc moartea subită cardiacă includ:
natura non traumatică a decesului
caracterul neaşteptat şi instantaneu al producerii
limitarea la cause cardiace
limitarea la cause coronariene
durata iniţierii producerii până la 1 oră
CM Elementele temporale ale morţii subite cardiace includ:
prodromuri
debutul evenimentului terminal
desfăşurarea manifestărilor clinice
stopul cardiac
moartea biologică
CM Disritmiile cardiace care induc moartea subită cardiacă:
fibrilaţia ventriculară şi fluterul ventricular
tahicardia ventriculară fără puls şi Torsada vârfurilor
asistolia şi blocul AV cu bradicardie excesivă
disociaţia electromecanică
tahicardia paroxistică supraventriculară
CM Fazele fibrilaţiei ventriculare sunt:
faza electrică sau de ischemie precoce
faza ischemică
faza circulatorie sau de ischemie susţinută
faza metabolică
faza răspunsului inflamator sistemic
CM Manifestările clinice ale FV includ
colapsul circulator, lipsa pulsului la arteră carotidă
starea de inconştienţă
respiraţie agonală sau stop respirator
bradipnee pronunţată şi hipotensiune avansată
convulsii
CM Formele electrocardiografice ale fibrilaţiei ventriculare includ
fluterul ventricular
fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici)
fibrilaţia ventriculară cu unde mari
torsada vârfurilor
fibrilaţia ventriculară cu unde medii
CM La ritmurile şocabile de stop cardiac se referă:
activitatea electrică fără puls
CM În funcţie de durata tulburării de ritm Tahicardia Ventriculară se clasifică:
TV nesusţinută (<30secunde)
TV nesusţinută (30-50secunde)
TV susţinută (<30secunde)
TV susţinută (>30secunde)
TV monomorfă
CM În funcţie de morfologia complexului QRS tahicardia ventriculară se împarte
tahicardie supraventriculară
tahicardie monomorfă
tahicardie polimorfă
tahicardie nesusţinută
CM Referitor la administrarea epinefrinei în RCR şi C:
se administrează iv 0.1 mg
se administrează 1.0 mg din sol 1:10000
se administrează prima doză după al doilea şoc
se administrează la fiecare 3-5 min
se administrează intracardiac
CM Referitor la administrarea amiodaronei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
se administrează după al treilea şoc în doză de 300 mg
se administrează după al doilea şoc în doză de 300 mg
se administrează după al cincelea şoc în doză de 150 mg
administrarea este urmată de administrarea unui bolus de 20 - 30 ml de ser fiziologic
se administrează endotraheal
CM Referitor la administrarea lidocainei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
se administrează intravenos sau intraosos
se administrează în asociere cu amiodarona
se administrează în lipsa amiodaronei
se administrează în doza de 1,0-1,5 mg/kg în bolus
se poate repeta la 5-10 min în doză de 0,5-0,75 mg/kg
CM Manifestările clinice ale activităţii electrice fără puls includ:
colaps şi TA nu se determină –? pulsul nu se determină
inconştienţă
respiraţia agonală sau apnee
pe ECG va fi present orice ritm cardiac (altul decât FV sau TV fără puls) în lipsa pulsului
pacient conştient cu hipotensiune
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului constituie:
în circulaţia sistemică 75-84%
în artere şi arteriole15-20%
în capilare 10-15%
în circulaţia pulmonară 35-40%
în inimă 8-10%
CM Cauzele hipoperfuziei tisulare la pacientul politraumatizat în şoc hipovolemic sunt:
şocul hipovolemic secundar hemoragiilor post traumatice
sindromul răspunsului inflamator systemic
şocul cardiogen secundar traumatismelor cutiei toracice
şocul neurogen secundar traumatismelor vertebro-medulare
şocul anafilactic
CM Clasificarea gradelor Hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în % din volumul sangvin circulant include:
Gradul I - 10-15%
Gradul II - 15-20%
Gradul II - 15-30%
Gradul III - 30-40%
Gradul IV - >40%
CM Clasificarea Gradelor hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în ml include:
Gradul I - până la 1000 ml
Gradul I - până la 750 ml
Gradul II - 750-1500ml
Gradul II - 1000-2000ml
Gradul IV - mai mult de 2000 ml
CM Mecanismele compensatorii în şocul hipovolemic includ:
reflexele baroreceptoare care exercită o puternică simulare simpatică
formarea angiotenzinei în exces produce vasoconstricţia arterelor periferice şi reduce eliminările de săruri şi apă la nivel renal
formarea vasopresinei în exces produce vasoconstricţia arterelor şi venelor periferice, creste puernic retenţia de apă la nivel renal
creşterea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă, a debitului cardiac şi a indexului bătaie
răspunsul SNC la scăderi a TAs sub 50 mmHg şi ischemie cerebrală exercită o şi mai puternică stimulare simpatică
CM Valorile medii ale volemiei în corelare cu vârsta sunt:
prematurul 100 ml/kg corp greutate
nou născut în termen 90 ml/kg corp greutate
copil 80 ml/kg corp greutate
copil 70 ml/kg corp greutate
adult 60-70 ml/kg corp greutate
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului este:
în circulaţia sistemică 50-60%
în circulaţia pulmonară 30-40%
în vene şi venule 65-75%
în plămâni 12-15%
CM Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 0-10% din VSC
indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 10-20% din VSC
indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50-60% din VSC
indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-40% din VSC
indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
CM Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
copil de 1 an - 1000 ml
copil de 5 ani - 1600ml
copil de 10 ani - 2000ml
copil de 10 ani - 2400ml
adult - 5000ml
nou născut în termen 230-260 ml
vârsta de 1 an - 800 ml
vârsta de 5 ani - 1440-1600ml
vârsta de 10 ani - 3000-3200ml
adult - 5000 ml
CM Şocul hemoragic de gradul I se manifestă:
dispnee
tahicardie
indexul de şoc Allgower 0,5- 0,8
oligurie
anxietate
CM Asistenţa medicală de urgenţă în şocul hemoragic de gradul I include
oxigenoterapia
hemostaza şi imobilizarea provizorie
compensare volemică cu preparate macromolecular
compensare volemică cu cristaloizi
sedare şi analgezie
CM Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
hipotensiune în ortostatism (TA scade cu mai mult de 15 mm Hg şi creşte TA diastolică)
tahicardie peste 140 bătăi/min
tegumente palide şi reci
indicele de şoc Allgower 2,0 şi mai mult
volumul hemoragiei 750-1500 ml
tahicardie peste 100 bătăi/min
TA în decubit dorsal uşor scăzută
diureză 70-100 ml/ora
respiraţia frecventă 20-25 în min, tahipnee
anxietate şi/sau agresivitate
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic gradul II include:
oxigenoterapie
asigurarea hemostazei şi imobilizării provizorii conform indicaţiilor clinice
compensarea volemică cu preparate macromoleculare
compensarea volemică cu cristaloizi
analgezia şi sedarea pacientului
CM Şocul hemoragic gradul III clinic se manifestă
tahicardie peste 120 bătăi în min
hipotensiune arterială -? în decubit dorsal
prăbuşirea PVC
volumul hemoragiei 2000 ml şi mai mult
CM Şocul hemoragic de gradul III clinic se manifestă
hipotensiune în decubit dorsal, tahicardie peste 120 bătăi/min
tegumente palide, acoperite cu transpiraţii reci
indicele de şoc Allgower 1,5-2,0
diureza 40-50 ml/oră
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include
ABC
intubaţie endotraheală
compensare volemică
hemostază şi imobilizare provizorie
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include:
ABC, oxigenoterapia
hemostază provizorie
imobilizare provizorie
CM Indicaţiile de aplicare a pantalonilor antişoc includ:
hemotoraxul masiv
hemoragii cu sursa sângerării sub diafragm
hemoragii cu sursa sângerării deasupra diafragmului
hematoame intracraniene
pacienţi în şoc hipovolemic care nu răspund la compensarea volemică
CM Manifestările clinice ale şocului hemoragic de grad IV includ:
tahicardie peste 120 bătăi/min
hipotensiune avansată TAs în decubit dorsal 50-60 mmHg
anurie
comă
volumul hemoragiei 1500-2000ml
respiraţie slăbită, superficială, peste 35 în min
indicile de şoc Allgower 1,5
acidoza metabolică şi alcaloză respiratorie
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV include:
ABC, oxigenoterapie
compensare volemică cu stabilizarea TAs la nivel de 120 mmHg
compensare volemică în regim de hipotensiune permisivă
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV la un pacient cu traumatism craniocerebral sever include:
imobilizare şi hemostază provizorie
compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului în regim de hipotensiune permisivă
analgezie şi sedare
compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului la nivel de peste 100 mmHg a TAs - ?
CM Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
durerea şi impotenţa funcţională
deformarea regiunii prin edem
echimoze sufuziuni sangvine ori hematom cauzate de rupturi vasculare
crepitaţia provocată de deplasarea intenţionată a fragmentului
scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor
semnul radiologic al discontinuităţii osului
mobilitatea anormală a membrului lezat
CM Semnele sigure ale unei fracturi includ:
mobilitatea anormală
intreruperea evidentă a discontinuităţii osului
scurtarea segmentului
prezenţa semnului crepitaţiei
CS Conceptul de „lanţ al supravieţuirii" este definit ca:
totalitatea de acțiuni continuie de evaluare și determinare a funcțiilor vitale la o persoană inconștientă
totalitataea de acțiuni care asigură Suportul Vital Avansat
acţiuni continue, concomitente şi consecutive, 5 verigi integrate în asigurarea succesului resuscitării, atât în vârsta adultă, cât şi la copii de 0-18 ani
terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice
terapie postresuscitare - terapie orientată spre refacerea integrală a funcţiilor cerebrale
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul cardio-respirator adulți:
*recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alarmarea) serviciului de urgență 903 (112)
RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
examenul secudar
asistența psihologică postresuscitare
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la adulți:
recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alamarea) serviciului de urgență 903 (112)
cardioversie
suportul vital avansat efectiv
CM Componentele ,,lanțului de supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
accesul la serviciile de urgență 903, 112, cu personal instruit și dotat tehnologic
Suportul Vital Avansat efectiv
asitență socială post-resuscitare
CM Componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
asistență post-resuscitare integrată
asistență psiholoică integrală postresuscitare
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice:
pierderea conştienţei
apnee - respiraţie agonică
absenţa pulsului la artera carotidă
atonie, eventual contractură
pe ECG ritm sinunsal
CS Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice, cu excepția:
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabilește în baza următoarelor semne clinice:
reflex fotomotor absent
midriază
traseu izoelectric ECG/EEG, sau FV/TV fără puls
status convulsiv
FR 7/min
apnee
midriază, cu reflex fotomotor absent
pacientul nu răspunde la stimul verbal
CM Suportul Vital Bazal este constituit din:
A
B
C
G
D
CM Obiectivele punctului A al SVB la adult sunt:
recunoașterea obstrucției acute de căi aeriene
managementul de bază și avansat al căilor aeriene
determinarea frecvenței respirației
evaluarea calității excursiei cutiei toraciei
ventilația eficace
CM Managementul de bază al căilor aeriene superioare include:
manevre de deschidere a căilor aeriene
intubația oro și nazofaringiană
cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
intubația endotraheală
cricotiroidostomia chirurgicală
CM Managementul avansat al căilor aeriene inferioare poate fi asigurat prin:
CS În caz de management al căilor aeriene fiți precauți în caz de:
suspecție de traumatism nazal
suspecție de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurând imobilizarea gâtului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
suspecție de traumatism de coloană vertebrală lombară și toracică, asigurând imobilizarea pacientului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
fractură femurului
fractura sternului
CM Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
retracție sternală, costală, subcostală
stare de inconștiență
imposibilitatea de a vorbi
stridor
tegumente hiperemiate
CS Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
respirație zgomotoasă
flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
colorația normocromă a tegumentelor și a mucoaselor
CM Identificați manevrele de deschidere şi de permeabilizare a căilor aeriene:
hiperextenzia capului/ridicarea mandibulei
subluxarea mandibulei
aspirarea orofaringelui și nazofaringelui
îndepărtarea corpilor străini orofaringiene cu pensa Magill sau Kocher
capnografia
CM Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea mandibulei:
este indicată în catatraumă
contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
definește parțial manevra Safar
definește manevra Esmarch
este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an
CS Consumul de O2 la copii constituie:
6-8 ml/kg/1 min
3-4 ml/kg/min
600 ml/kg/min
1000 ml/kg/min
10 ml/kg/sec
CS Consumul de O2 la adult constituie:
6-8 ml/kg/min
3-4 ml/kg/min.
600 ml/kg/min.
10 ml/kg/sec.
CS Metode de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare sunt, cu excepția:
intubarea endotraheală
ctricotireotomia
traheotomia
aspirarea conținutului traheobronșic cu un aspirator
intubarea orofaringiană, nazofaringiană
CM Identificați metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare prin intubare endotraheală:
intubarea orotraheală
intubarea nazofaringiană
intubarea nazotraheală
intubarea orofaringiană
intubarea cu sonda combinată (combitub)
CM Selectați metodele de ventilare posibil de utilizat în punctul B al SVB:
respirație gură-la-gură
respirație gură- la-nas
respirație gură-la-gură-și-la-nas
respirație gură-la-mască
respirație gură-la-sondă endotraheală
CM Selectați metodele de ventilare:
respirație gură-la-nas
respirație cu balonul portabil AMBU
respirație prin tub esofago-nazo-gastral
CM Confirmați ventilarea adecvată prin
instalarea reflexului de vomă
apariția răspunsului verbal
prezența mișcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
asucultarea și sesizarea aerului expirator
apariția tusei
CM Pulsul central se determiniă la:
artera femorală
artera radială
artera carotidă
artera poplitee
artera brahială
CM Pulsul la nou-născut se determină la:
artera temporală
vena jugulară
CS Resuscitarea cardiopulmonară a adultului, efectuată de o singură persosană constă în:
15 compresii : 2 ventilații
30 compresii : 2 ventilațiш
5 compresii : 2 ventilații
3 compresii : 1 ventilație
2 compresii : 15 ventilații
CS Indicații pentru ventilația gură-la-nas sunt, cu excepția:
victima este inconștientă, nu respiră, iar gura este serios lezată
victima este inconștientă, nu respiră, victima este salvată de la înec
resuscitarea este efectuată de un copil
din motive estetice
victima este inconștientă, frecvența respirației este 10/ min
CM Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă până la:
sosirea ajutorului calificat care preia manevrele de resuscitare
apariția semnelor vitale
epuizarea salvatorului
apariția semnelor precoce de moarte biologică
10 minute
CM Determinarea prezenței respirației la pacientul inconștient se face prin:
observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice
obseravarea mișcării peretelui abdominal anterior
ascultarea prezenței inspirației și expirației
sesizarea prezenței jetului de aer expirat
provocarea unui stimul dureros
CS După obstrucția totală a căilor respiratorii pierderea conștienței se instalează în:
30 secunde
1 minută
2 minute
7 minute
CS În obstrucția severă a căilor respiratorii apnea se instalează în
1-2 minute
2-6 minute
5-10 minute
30 minute
CS În obstrucția totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se instalează în:
CS În obstrucția căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac survine:
în sistolă
prin dezechilibre electrolitice
prin asistolie
disociație electro-mecanică
fibrilație ventriculară/tahicardie ventriculară fără puls -
CM Obstrucția căilor respiratorii poate fi:
ușoară
severă
compensată
decompensată
subcompensată
CM Criteriile ventilării corecte la nou născut sunt
mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
prezența getului de aer expirator
de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut
CM Criteriile ventilării corecte la sugar (1-12 luni):
CM Criteriile ventilării corecte la copil 1-8 ani:
de asigurat frecvența respirației 15 respirații/minut
CM Criteriile ventilării corecte la copii de 8-15 ani:
de asigurat frecvența respirației 12 respirații/minut
CM Criteriile ventilării corecte la copii mai mai de 15 ani:
CS În caz de dificultăți respiratorii la ventilare
continuați să ventilați
verificați permeabilitatea căilor aerien
nu întreprindeți nimic
constatați moartea biologică a pacientului
amplasați victima în poziția laterală de siguranță
reapariția semnelor vitale (puls, respirație)
constatarea morții biologice
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
obstrucția de căi aeriene
pneumotoracele deschis
contuzia cordului
traumatismele esofagului
pneumotoracele sufocant (cu supapă)
tamponada cardiacă
voletul costal
contuzia plămânilor
traumatismele căilor aeriene
ruptura diafragmului
hemotoraxul mic și mijlociu
CS Identificați traumatismul toracic cu risc imediat pentru viața bolnavului:
ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
leziunea toracică a esofagului
pneumotoracele simplu
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
hemotoraxul mic și mijlociu - ?
tamponada cardiac
contuzia pulmonară
leziunile traumatice a esofagului
ruptura traumatică a căilor aeriene
contuzia peretelui cutiei toracice?????
CS Identificați traumatismul toracic cu risc potențat pentru viața pacientului
contuzia peretelui cutiei toracice
CM Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
emfizemul subcutan
fracturile de coastă sau de coaste
fractura sternului și claviculei
fractura sternului și a claviculei
CS Identificați traumatismul toracic frecvent întâlnit:
CM La traumatismele toracice închise sunt atribuite:
contuziile peretelui cutiei toracice (cu sau fără leziuni viscerale toracice)
plăgi ale peretelui cutiei toracice nepenetrante
fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
plăgi penetrante al peretelui cutiei toracice
plăgi ale organelor mediastinale
CM La traumatismele deschise ale cutiei toracice se atribuie:
plăgile nepenetrante al peretelui cutie toracice
plăgile penetrante al peretelui cutiei toracice
contuziile peretelui cutiei toracice
CM Tratamentul de stabilizare a pacientului cu pneumotorace deschis include
aplicarea pansamentului ocluziv
decompresia cavității pleurale
compensarea volemică
imobilizarea voletului
intubarea pacientului
CM Devierea de trahee la examenul pacientului cu traumatisme toracice este prezentă în:
pneumotoracele sufocant (cu supapă
CM Examenul radiologic în pneumotoracele compresiv cu supapă evidențiază:
plămân colabat
cavitate pleurală hipertransparentă
opacitate lichidiană masivă
cordul și mediastinul deplasate spre partea sănătoasă
respirația paradoxală