61. Fenomenul Cristensen, folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în edentaţia totală, se utilizează la crearea:
a. formei corecte a arcadelor dentare
b. curburii vestibulare a arcadelor dentare
c. contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
d. curburilor ocluzale sagitale Spee
e. curburilor ocluzale transversale Monson-Willson
62. Identificați criteriul propus de I. Postolachi şi Gh. Bîrsa ce a stat la baza clasificării materialelor amprentare:
a. proprietăţile clinice ale materialelor
b. proprietăţile fizice ale materialelor pînă la preparare
c. starea fizică a materialului la finala prizei
d. starea fizică a materialului în timpul preparării
e. durata timpului de priză
63. În cadrul edentaţiei parţiale grupul nefuncţional de dinţi:
a. participă la actul de masticaţie;
b. nu participă la actul de masticaţie;
c. au antagonişti;
d. nu au antagonişti;
e. nici o variantă corectă.
64. În cadrul edentaţiilor parţiale secundare de clasa IV Kennedy, clinic, se poate mani-festa prin lipsă a:
a. unui dinte;
b. doi dinţi şi mai mulţi;
c. dinţilor delimitaţi de cei restanţi numai distal;
d. dinţilor delimitaţi de cei restanţi numai mezial;
e. dinţilor delimitaţi de cei restanţi atât mezial cât şi distal.
65. În dentiţia secundară se diferenţiază şi se maturează:
a. incisivii permanenţi;
b. caninii permanenţi;
c. premolarii;
d. molarii permanenţi;
e. toţi dinţii permanenţi.
66. În implantologie, micşorarea volumului şi masei osoase poate acoperi categoriile de:
a. resorbţie;
b. remaniere;
c. atrofie;
d. rezilienţă;
e. apoziţie.
67. În implantologie, procesul de osteogeneză directă acopă categoria de:
68. În implantologie, raportul coroană/implant presupune corelaţia dintre:
a. coroana clinică faţă de corpul implantului;
b. coroana clinică şi porţiunea transgingivală a bontului protetic faţă de corpul implantului;
c. coroana clinică faţă de porţiunea transgingivală a bontului protetic şi corpul imp-lantului;
d. coroana clinică faţă de porţiunea transgingivală a bontului protetic;
e. porţiunea transgingivală a bontului protetic faţă de corpul implantului.
69. În literatura autohtonă, pentru diagnosticarea edentaţiei totale la mandibulă se utilizează clasificările după:
a. Körber;
b. Kennedy;
c. Köller;
d. Schröder;
e. Oxman.
70. În literatura autohtonă, pentru diagnosticarea edentaţiei totale la maxilar se utilizează clasificările după:
71. În protetica dentară, complexul de măsuri orientate în asanarea generală a cavităţii orale acoperă noţiunea de:
a. tratament paraprotetic;
b. tratament preprotetic;
c. tratament proprotetic;
d. tratament periprotetic;
e. tratament postprotetic.
72. În protetica dentară, complexul de măsuri orientate pentru un tratament specific opţiunii protetice alese acoperă noţiunea de:
73. În protetica dentară, complexul de măsuri terapeutice care pe lângă pregătirea locală şi loco-regională include şi o pregătire generală a organismului acoperă noţiu-nea de:
74. În stomatologie, faţă de planul elipsoidal, dinţii şi feţele lor sunt orientate:
a. mezio-distal;
b. anterio-posterior;
c. superio-inferior;
d. medio-lateral;
e. vestibulo-oral.
75. În stomatologie, faţă de planul elipsoidal, un element anatomic al dintelui poate fi situat:
a. mezial;
b. medial;
c. vestibular;
d. anterior;
e. lateral
76. Înălţimea crestei alveolare pentru care se preconizează inserarea implantului poate fi evaluată prin:
a. radiografie retroalveolară;
b. OPG;
c. CBCT;
d. intaroral cu ajutorul şublerului;
e. intraoral prin palpare.
77. Indicați forma corpului punții dentare mobilizabile:
a. cupă;
b. şa;
c. semioval;
d. plată;
e. cub;
78. Indicaţi particularităţile examenului medical la determinarea indicaţiilor privind aplicarea implanturilor în scop protetic:
a. ortopantomografia zonei maxilo-faciale
b. palparea muşchilor maseterici
c. studiul relaţiilor interocluzale din zona breşelor arcadelor dentare
d. palparea articulaţiei temporo-mandibulare
e. determinarea eficienţei masticaţiei
79. Indicaţi particularitățile punţilor dentare din metalo-ceramică pe implante:
a. relieful ocluzal are cuspizi înalţi, rotungiţi
b. relieful ocluzal are cuspizi slab exprimaţi în înălțime, rotungire
c. faţa ocluzală a punţii dentare este într-o dezocluzie de circa 0,1mm
d. faţa ocluzală a punţii dentare este într-o dezocluzie de circa 1mm
e. față ocluzală a punții dentare este în supraocluzie
80. Indicaţi reperele liniei Camper:
a. cap condilian - foramen infraorbitale
b. cap condilian - sept intranasal
c. tragus - spina nazală anterioară
d. foramen auditiv extern - baza aripii nasului
e. tubercul articular - spina nazală posterioară
81. Indicii cantitativi ai osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implan-tului se caracterizează prin:
a. înălţime;
b. lăţime;
c. lungime;
d. densitate;
e. angulaţie.
82. Indiciul calitativ a osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implan-tului se caracterizează prin:
83. La nivel practic, după Trisi P. şi Rao W., compartaiv calasificării Misch CE., când clinicianul clar determină trecerea de la o corticală la o substanţă mai puţin rezis-tentă, corespunde osului de tip:
a. D1;
b. D2;
c. D3;
d. D4;
e. D5.
84. Laţimea crestei alveolare pentru care se preconizează inserarea implantului poate fi evaluată prin:
d. intraoral prin palpare;
e. intaroral cu ajutorul osteometrului.
85. Lungimea crestei alveolare pentru care se preconizează inserarea implantului poate fi evaluată prin:
86. Mai des, osul de densitate tip D1 poate fi întâlnit în sectoarele maxilarelor:
a. mandibula anterioară;
b. mandibula posterioară;
c. maxilar anterior;
d. maxilar posterior;
e. os prematur indiferent de sector ale maxilarelor.
87. Mai des, osul de densitate tip D2 poate fi întâlnit în sectoarele maxilarelor:
88. Mai des, osul de densitate tip D4 poate fi întâlnit în sectoarele maxilarelor:
89. Mai des, osul de densitate tip D4 poate fi întâlnit în sectoarele maxilarelor:
e. os prematur indiferent de sector ale maxilarelor
90. Micşorarea înălţimii osului disponibil pentru care se preconizează inserarea implan-tului poate fi influienţată de:
a. obturaţii debordante ale dinţilor antagonişti breşei;
b. extruzia dinţilor antagonişti breşei;
c. resorbţia osului în plan vertical;
d. presiunii exercitate de aerul din cavităţile sinusale;
e. grosimea suportului fibromucos.