CS. Lichidul cefalorahidian se găseşte:
Sub pia mater
În afara durei mater
Între pia mater şi dura mater
Între arahnoidă şi dura mater
Între pia mater şi arahnoidă
CS. Arahnoida se caracterizează prin:
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează spațiul epidural
Participă la formarea plexurilor vasculare
Formează granulații arahnoidiene
Circumscrie spații pervasculare
CS. Care dintre următoarele artere NU fac parte din poligonul arterial?
Carotidă internă
Cerebrală anterioară
Comunicantă posterioară
Coroidă anterioară
Comunicantă anterioară
CS. Nevraxul este învelit de următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
Pia mater
Arahnoida mater
Dura mater
Neurolema
Lichidul cefalorahidian
CM. Dura mater craniană, afirmații corecte:
Delimitează spațiul subarahnoidian
Constă din două straturi: periosteal și meningeal
La nou-născut este bine sudată în regiunea suturilor craniului
Aderă intim la faţa internă a oaselor bazei craniului
Între dura mater și oasele craniului exista spațiul epidural
CM. Criterii caracteristice pentru sinusurile durei mater:
În secțiune transversală, de regulă, au formă triunghiulară
Pereții lor colabează
În componenţa peretelui lor se conțin fibre musculare netede
În lumenul lor pot fi septe şi trabecule, care reglează direcția sângelui
Comunică cu lacunele laterale
CM. Pia mater craniană posedă următoarele particularități:
Pătrunde în toate șanțurile encefalului
In țesutul nervos delimitează spațiile perivasculare (Virchow-Robin)
Formează pânza coroidiană a ventriculelor cerebrale
Delimitează spațiul subdural
Nu conține vase sangvine
CM. Care din afirmații caracterizează lichidul cefalorahidian:
Este drenat în sinusurile durei mater
Umple ventriculele creierului și spațiul subarahnoidian
Se produce în mod normal în cantitatea de 500-550 ml nictimeral
Circulă datorită presiunii hidrostatice
Din spațiul subarahnoidian prin orificiile Magendie şi Luschka trece în ventriculul IV
CM. Liсhidul cerebrospinal:
Se produce, în special, în ventriculele laterale
Trece în spaţiul subarahnoidian prin orificiile din plafonul ventriculului IV
Reintră în circulaţie, în special, prin sinusul sigmoidian
Conţine proteine în aceiaşi concentraţie ca şi plasma sângelui
Trece din ventriculul III în ventriculul IV prin orificiul interventricular
CM. Falx cerebri:
Reprezintă un derivat al durei mater craniene
Pe marginea lui inferioară trece sinusul sigmoidian
Este ataşat la cortul cerebelului
Este ataşat la crista galli a osului frontal
Pe una din marginile lui trece sinusul drept
Poligonul arterial al encefalului este format de:
Artera cerebrală anterioară
Artera cerebrală mijlocie
Artera comunicantă posterioară
Artera vertebrală
Artera cerebrală posterioară
CM. Cu referință la sinusurile durei mater de la baza craniului:
Sinusul pietros superior
Sinusul occipital
Sinusul cavernos
Sinusul sagital inferior
Confluența sinusurilor
CS. Sinusul cavernos este străbătut de:
Artera carotidă internă
Nervul mandibular
СM. Circulația lichidului cerebrospinal se realizează prin:
Apeductul mezencefalului
Apeductul vestibulului
Apertura mediană
Apertura laterală
Apertura piriformă
СS. Ventriculul IV comunică prin aperturile mediană și laterală cu:
Cisterna interpeduncularis
Cisterna quadrigeminalis
Cisterna cerebellomedularis lateralis
Cisterna cerebellomedularis posterior
Cisterna ambiens
CM. Numiți formațiunile demonstrate pe imagine:
Cavitatea trigeminală (Meckel)
Plexul bazilar
Diafragma șeii turcești
Lacunele laterale
Cortul cerebelului
CS. Numiți cisternele subarahnoidiene indicate în imagine:
Cisterna pontocerebellaris
Cisterna cerebellomedularis posterior (cisterna magna)
Cisterna pericallosa
CM. Numiți formațiunile indicate în imagine:
Trabecule arahnoidiene
Granulații arahnoidiene
Spațiile perivasculare (Virchow-Robin)