61. CM. Care dintre caracteristicile microorganismelor determină evoluţia infecţiei chirurgicale?
Invazivitatea
Virulenţa
Gradul de infectare
Toxicitatea
Sporogenia
62. CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.
Exogenă
Prin implantare
Prin contact
Endogenă
Aerogenă
63. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hiperemiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
Accelerarea locală a reacţiilor catabolice, asociată de eliberarea energiei
Dilatarea vaselor în urma acţiunii histaminei şi acidozei în focarul inflamator
Creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari în focarul inflamator şi extravazarea lichidului
Acţiunea serotoninei, histaminei asupra receptorilor nervoşi în focarul inflamator şi compresia acestora de către edemul tisular
Imbibiţia hemoragică a ţesuturilor moi
64. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a hipertermiei tegumentelor în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
65. CS. Indicaţi mecanismul de dezvoltare a durerii în caz de infecţie chirurgicală purulentă a ţesuturilor moi.
66. CS. Caracterul pulsatil al durerii în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi este caracteristic pentru:
Faza de infiltraţie
Faza de contracţie a plăgii
Faza de resorbţie a exudatului inflamator
Faza de supuraţie (abcedare)
Faza de erupere spontană a abcesului prin tegument
67. CS. Ce indică simptomul de fluctuaţie în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor moi?
Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
Prezenţa gazului în ţesuturi
Caracterul anaerob neclostridian al infecţiei
Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
68. CM. Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de infecţie chirurgicală acută.
Leucocitoză
Trombocitoză
Devierea spre stînga în formula leucocitară
Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
Eozinofilie
69. CM. Indicaţi metodele paraclinice utilizate în diagnosticul infecţiei chirurgicale acute a ţesuturilor moi:
Analiza generală a sîngelui
Analiza generală a urinei
Examinarea ultrasonografică a ţesuturilor moi
Puncţia diagnostică
Biopsia
70. CM. Indicaţi regiunile corpului în care nu se dezvoltă furunculul.
Triunghiul nazo-labial
Regiunea cervicală posterioară
Suprafaţa palmară a mâinii
Peretele abdominal anterior
Talpa piciorului (plantei)
71. CM. În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de sprijin de către extremitatea afectată
În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
În cazul suportării patologiei respective în antecedente
72. CS. Tromboza sinusului cavernos reprezintă o complicaţie rară, dar foarte severă (şi deseori fatală) a furunculului cu localizare:
Pe suprafaţa laterală a nasului sau sub regiunea globului ocular
În regiunea temporală sau parietală
Pe suprafaţa posterioară a gîtului sau pe spate
În regiunea inghinală sau perineală
În regiunea axilară sau subclaviculară
73. CS. Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte:
Carbuncul
Hidrosalpinx
Furuncul
Hidrosadenită
Dermatită axilară streptococică
74. CM. Ce afirmaţii, referitoare la abces, sunt corecte?
Temperatura corporală în patologia respectivă de regulă rămîne normală
Cavitatea abcesului se formează în centrul infiltratului inflamator
Deschiderea şi drenarea abcesului nu conduc la ameliorarea stării bolnavului
La examinarea clinică se determină simptomul de fluctuaţie
Ascensiunea temperaturii corporale de regulă este asociată cu frison
75. CM. Ce afirmaţii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare
Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene
Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate
Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare
Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie generală sau regională
76. CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
Abcesul are aspect de “fagure”
Simptomul de fluctuaţie nu este tipic
77. CM. Indicaţi regulile tratamentului chirurgical al carbunculului.
Efectuarea unei incizii în cruce
Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice
Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată
Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară
La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară
78. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
Forma flegmonoasă
Forma abcedantă
Forma buloasă
Forma necrotică
Forma eritematoasă
79. CM. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
Formarea sectoarelor de necroză cutanată
Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”
Simptomul de fluctuaţie
80. CS. Mastita puerperală se dezvoltă:
În perioada de pubertate
În al treilea trimestru de sarcină
În perioada de lăuzie
În perioada climacterică
În primul trimestru de sarcină