1. CM. Selectaţi cele două regiuni anatomice preferenţiale pentru efectuarea injecţiilor intramusculare:
Regiunea dorso-gluteală
Regiunea medio-deltoidiană
În proiecţia muşchiului vastus lateralis
În proiecţia muşchiului rectus femoris
Regiunea ventro-gluteală
2. CM. Metodele de bază de inserare a cateterelor venoase centrale sunt:
Cateter peste port implantat
Cateter peste ac
Cateter peste fir-ghid
Cateter prin ac
Cateter prin fir-ghid
3. CM. Drept indicaţii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:
Inabilitatea obţinerii unui abord venos periferic adecvat
Necesitatea în hemodializă
Necesitatea în hemocultură
Necesitatea în plasmofereză
Necesitatea în deplasmoliză
4. CM. Abordul venos central poate fi realizat prin:
Vena jugulară internă
Vena axilară
Vena subclaviculară
Vena femurală
Vena poplitee
5. CM. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:
Evaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)
Evacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă
Reducerea secreţiei gastrice
Sporirea secreţiei gastrice
Decompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală
6. CM. Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă superioară variceală se utilizează:
Sonda Sengstaken-Blakemore
Sonda Cantor
Sonda Minnesota
Sonda Linton-Nachlas
Sonda Miller-Abbott
7. CS. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:
Cateterul Fogarty
Cateterul Foley
Cateterul Swan-Ganz
Cateterul Minnesota
Cateterul Seldinger
8. CM. La complicaţiile cateterizării vezicii urinare se referă:
Traumatismul uretrei
Retenţia acută de urină
Infecţia căilor urinare
Fimoza
Oliguria
9. CM. Care sunt componentele triadei lobulului hepatic?
Hepatocitul
Vena portă
Vena cavă
Artera hepatică
Ductul biliar
10. CM. Care sunt cauzele principale ale colorării tegumentelor și a mucozităților în galben (icter) în cazul afecțiunilor chirurgicale ale ficatului și a căilor biliare?
Proces patologic la nivel de ficat ce contribuie la nimerirea bilirubinei directe în sânge
Degradarea pre hepatică a hemoglobinei cu mărirea de conținut a bilirubinei indirecte în sânge
Proces patologic la nivel de cai biliare cu stoparea pasajului biliar și nimerirea bilirubinei în sânge
Activarea hemopoiezei
Insuficiență renală acută
11. CM Care din organele enumerate mai jos nu se referă la organe doar endocrine?
Glandă tiroidă
Pancreasul
Suprarenală
Glanda sudoripară
Testiculul
12. CS Care dintre patologiile glandei tiroide de mai jos factorul autoimun este de bază în dezvoltarea bolii?
Boala Addison
Tiroidita Hashimoto
Gușa endemică
Gușa nodulară
Boala Conn
13. CM Care sunt hormonii funcționali activi produși de glanda tiroidă?
Tiroxina (T4)
Triiodtironina (T3)
Diiodtironina (T2)
PTH
Calcitonina
14. CM Care din diagnozele de mai jos este cel de nursă?
Gușă nodulară eutirioidă
Gușă difuză cu tireotoxicoză
Dereglare de deglutiție cauzată de obstrucție mecanică
Drenaj inefectiv respirator
15. CM Care din obiectivele de mai jos trebuie sa fie realizate de către nursă?
Stabilirea unei diagnoze clinice definitive
Asigurarea unei deglutiții normale a pacientului
Aprecierea planului de diagnostic pentru pacient
Monitorizarea și menținerea temperaturii normale a corpului
Efectuarea curățeniei curente în saloane
16. CM Care sunt măsurile întreprinse de nursă pentru a cupa criza thyrotoxică?
Utilizarea saltelelor hipotermice, gheață pentru a micșora temperatura
Administrarea aspirinei cu scop de micșorare a febrei
Perfuzii i/v cu dextroze
Administrarea Propylthiouracil sau Methimazol
Preparate de iod
17. CM Care sunt hormonii regiunii corticale a suprarenalelor?
Epinefrina, norepinefrina
Hidrocortizona
Aldosterona
Androgenii
18. CS Care este hormonul regiunii medulare a suprarenalelor?
Epinefrina
19. CS Boala Cushing se dezvoltă în cazul de:
Hipersecreției de androgeni
Hipersecreției hormonilor cortexului suprarenalelor
În cazul insuficienței corticale ale suprarenalelor
În cazul aldosteronismuli primar
Reprezintă o tumoare a medulei suprarenalelor cu hipersecreție de catecholamine
20. CS Boala Addison se dezvoltă în cazul de: