81. CS. Una dintre principalel acțiuni ale nursei în vederea îngrijirii stomei enterocutanate necomplicate la domiciliu sunt:
Efectuarea îngrijirii stomei la domiciliu
Instructarea pacientului în vederea îngrijirii desinestătătoare
Prescrierea și administrarea antibioticelor
Recomandarea clisterelor stomale
Nutriție parenterală
82. CS. Perioada preoperatorie în toate patologiile chirurgicale începe din momentul:
Internării bolnavului în staţionar şi oformării fişei de observaţie clinică
Apariţiei la bolnav a primelor simptome ale patologiei
Stabilirii diagnosticului chirurgical şi luarea deciziei de tratament operator
Transportării bolnavului în sala de operaţie şi pregătirii către anestezie
Prelucrării şi delimitării cîmpului operator
83. CM. La scopurile de bază ale perioadei preoperatorii se referă:
Profilaxia complicaţiilor tromboembolice
Aprecierea grupei sangvine a bolnavului şi pregătirea sîngelui pentru hemotransfuzie
Diminuarea riscului intervenţiei chirurgicale preconizate
Efectuarea antibioticoterapiei masive
Obţinerea efectului curativ maximal de la intervenţia preconizată
84. CS. Cel mai răspîndit sistem de evaluare a riscului operator este:
Scara Glasgow
Sistemul POSSUM
Indexul Allgower
Sistemul ASA
Formula Moore
85. CS. Ce maladii sau stări patologice asociate servesc drept contraindicaţie către operaţia imediată în caz de hemoragie intraperitoneală masivă activă?
Şocul hipovolemic
Infarctul miocardic acut
Şocul septic
Accidentul vascular cerebral acut (ictus)
Niciuna dintre cele enumerate
86. CM. Enumeraţi măsurile, utilizate pentru profilaxia trombozelor venoase postoperatorii.
Indicarea anticoagulantelor directe în perioada pre- şi postoperatorie
Abţinerea de la prescrierea antibioticelor
Regimul strict la pat după intervenţia chirurgicală
Hemotransfuziile masive
Bandajul elastic al membrelor inferioare
87. CM. Poziţia bolnavului pe masa de operaţie, denumită “anti-Trendelenburg”, se utilizează în operaţiile pe:
Diafragm
Ficat şi căi biliare
Organele ORL
Organele bazinului mic
Arterele membrelor inferioare
88. CM. Etapa de finisare a intervenţiei chirurgicale include:
Controlul stabilităţii hemostazei
Controlul la prezenţa materialului străin
Controlul parametrilor hemodinamicii centrale
Drenarea
Suturarea plăgii operatorii
89. CM. În care patologii intervenţia chirurgicală se efectuează în mod programat?
Asfixia mecanică
Ocluzia intestinală acută
Boala varicoasă a membrelor inferioare
Hernia ombilicală strangulată
Hernia inghinală reponibilă
90. CS. Pentru care dintre fazele perioadei postoperatorii este caracteristică intensificarea sintezei proteinelor?
Pentru faza catabolică
Pentru faza anabolică
Pentru faza intermediară
Pentru faza precoce
Pentru faza tardivă
91. CM. Indicaţi complicaţiile, caracteristice pentru perioada postoperatorie precoce.
Formarea herniilor postoperatorii ventrale
Stenoza anastomozei interintestinale
Hemoragia
Fistula de ligatură
Şocul (hipovolemic, toxic, cardiogen)
92. CS. Din care motiv leziunea ficatului în caz de traumă abdominală închisă se consideră ruptură şi nu plagă?
Deoarece lipseşte durerea
Deoarece lipseşte dereglarea integrităţii tegumentelor
Deoarece lipseşte anemia acută şi şocul
Deoarece lipseşte dereglarea funcţiei organului traumatizat
Deoarece lipseşte hemoragia
93. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?
Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
Compresia receptorilor nervoşi prin edem
Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
94. CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
Starea hemodinamicii sistemice
Rapiditatea producerii leziunii
Adîncimea plăgii
Starea sistemului coagulant
Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
95. CM. Care plăgi se consideră premeditate?
Criminale
Militare
Ocazionale
Industriale
Chirurgicale
96. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
Pericol mare de lezare a structurilor interne
Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
Hemoragia externă nu este semnificativă
Apar după muşcături ale animalelor
97. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
Recent infectate
Aseptice
Necrotice
Putride
Purulente
98. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia microorganismelor este mai mare de:
105 (100.000) pe un gram de ţesut
104 (10.000) pe un gram de ţesut
103 (1.000) pe un gram de ţesut
102 (100) pe un gram de ţesut
101 (10) pe un gram de ţesut
99. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de foc?
Zona necrozei traumatice primare
Zona edemului traumatic
Zona canalului plăgii
Zona de comoţie moleculară
Zona necrozei terţiare
100. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
Vindecării secundare
Formării şi reorganizării cicatricei
Regenerării
Vindecării primare
Inflamaţiei