141. Valorile normale ale pulsului la copilul de 1 an pot fi între:
60-80 bpm
80-90 bpm
90-100 bpm
100-120 bpm
130-150 bpm
142. Ce test screening poate fi utilizat pentru identificarea malformațiilor congenitale cardiace:
Ultrasonografia fetală
Monitorizarea Holter 24h
Pulsoximetria
EEG
EcoCG
143. Ce malformație congenitală de cord poate fi suspectată în cazul unui copil cu membrele superioare palide, iar cele inferioare cianotice:
Defectul septului interventricular
Defectul septului interatrial
Tetrada Fallot
Coarctația de aortă
Malformație cardiaca dobandită/reumatismală
144. Diagnosticele de nursing în cazul unui copil cu insuficiență cardiacă pot fi următoarele, cu excepția:
Intoleranța la efort
Retenție de lichide
Diminuarea percepției vizuale/auditive
Anxietate
Dificultăți de respirație
145. Intervențiile de nursing în fața unui copil ce administrează tratament cu Furosemid prevăd următoarele, cu excepția:
Monitorizarea diurezei
Identificarea semnelor de deshidratare
Informarea părinților despre posibilele reacții adverse (grețuri, vome, hipotensiune posturală)
În condiții de spital, monitorizarea echilibrului acidobazic
A interzice administrarea suplimentelor de potasiu
146. Prevenirea recurențelor și complicațiilor la un copil cu febră reumatismală acută confirmată se va realiza prin următoarele intervenții:
Administrarea intramusculară a benzatinbenzilpenicilinei la fiecare 21-28 zile
Administrarea intravenoasă a amoxicilinei timp de 10-14 zile
Administrarea perorală de amoxicilină, 10 zile pe zi, lunar
Administrarea profilaxiei secundare în primul an de la debut
Administrarea profilaxiei secundare tuturor membrilor familiei
147. Teste de diagnostic utilizate în diagnosticul patologiilor cardiologice la copii, pot fi:
Ecocardiografie
Electrocardiografie
Scintigrafie
Electroneuromiografie
RMN
148. Intervențiile de nursing la copilul cu febră reumatismală acută prevăd:
Prevenirea traumelor
Sedarea pacientului
Reducerea durerii
Efectuarea kinetoterapiei respiratorii
Păstrarea energiei
149. Tehnica măsurării pulsului la copil în dependență de vârstă prevedere:
Măsurarea pulsului doar radial
Pot fi apreciate și aplicând mâna pe regiunea precordială
La nou-născut se va măsura în timpul somnului
Se va măsura și în timpul plânsului
La nou-născut și sugar poate fi măsurat la nivelul fontanelei
150. Ce simptome ale insuficienței cardiace va alarma nursa în procesul observării clinice a aparatului cardiovascular:
Tuse
Agitație
Dispnee
Diaree
Cianoza
151. Intervențiile de prevenire a infecțiilor la copiii cu maladii congenitale de cord, vor fi:
Monitorizarea indicilor vitali, reumplerii capilare.
Evitarea contactului cu persoane potențial bolnave.
Instruirea părinților/îngrijitorilor despre regulile și practicile de igienă.
Regim alimentar și recomandări pentru regimul zilei conform vârstei.
Consilierea familiei în instituțiile de asistență socială.
152. Selectați ce intervenții de nursing vor fi planificate pentru îngrijirea copilului cu insuficiență cardiacă în condiții de domiciliu:
Instruirea părinților despre pregătirea și administrarea corectă a medicamentelor
Cântărirea zilnică a copilului
Instruirea părinților despre reacțiile adverse posibile a tratamentului administrat (ex.: digitalice)
Observarea obiceiurilor alimentare în timpul vizitelor la domiciliu
Monitorizarea diurezei (administrat/eliminat)
153. Selectați ce intervenții de nursing vor fi planificate pentru îngrijirea copilului cu insuficiență cardiacă în condiții de staționar:
Limitarea aportului de lichide, dacă a fost prescris
154. În utilizarea căror medicamente nursa va fi atentă pentru detectarea semnelor de intoxicație cu digitalice:
Furosemid
Spironolactonă
Antacide
Digoxina
Captopril
155. În cazul unui copil ce urmează tratament cu digoxina, nursa va informa părinții să contacteze de urgență medicul în cazul apariției căror semne clinice:
Vome frecvente
Distensie abdominală
Dereglări vizuale
Dezorientare
Respirație șuierătoare
156. Deshidratarea hipertonică apare atunci când:
Valorile sodiului plasmatic sun mai mici de 130 mEq/L;
Lichidul din spațiul extracelular se deplasează în spațiul intracelular;
Pierderile de electroliți sunt mai mari comparativ cu pierderile de lichide;
Pierderile de lichid sunt mult mai mari comparativ cu pierderile de electroliți;
Valorile sodiului plasmatic rămân în limitele 130-150 mEq/L;
157. Hemoragia gastrointestinală include următoarele formele clinice, cu excepția:
Hematemeza
Hematuria
Hematochezia
Melena
Hemoragiile gastrointestinale oculte
158. Precizați metoda diagnostică care permite vizualizarea directă a mucoasei tractului gastrointestinal:
Ultrasonografia organelor cavității abdominale;
Examenul radiologic al tubului digestiv cu utilizarea substanțelor de contrast;
Rezonanța magnetică nucleară a organelor cavității abdominale;
Fibroesofagogastroduodenoscopia;
Tomografia computerizată a organelor cavității abdominale;
159. Pentru deshidratarea hipertonică sunt caracteristice următoarele aspecte:
Se dezvoltă atunci când pierderile de lichid sunt mult mai mari comparativ cu pierderile de electroliți;
Concentrația sodiului plasmatic este mai mare de 150 mEq/L;
Lichidul se deplasează din spațiul intracelular către spațiul extracelular;
Lichidul se deplasează din spațiul extracelular către spațiul intracelular;
Se dezvoltă când pierderile de electroliți sunt mai mari comparativ cu pierderile de lichid;
160. Precizați care sunt gradele de deshidratare:
Deshidratare ușoară;
Deshidratare hiponatriemică;
Deshidratare moderată;
Deshidratare severă;
Deshidratare hipernatriemică;