1. Cauza dominanta a hemoragiei digestive superioare este:
A: esofagitele peptice
B: angiodisplazii
C: patologia ulceroasa
D: tumori digestive
E: hemobilii
2. Endoscopia digestiva superioara in urgenta se face:
A: la pacient a jeun de 10 ore
B: dupa golirea stomacului prin perfuzie cu amoxicilina
C: la un pacient instabil hemodinamic
D: in scop diagnostic , prognostic si terapeutic
E: in scop excusiv terapeutic
3. În clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnifică
A: Hemoragie în pânză
B: Vas vizibil nehemoragic
C: Cheag aderent
D: Pete pigmentare
E: Hemoragie în jet
4. Hemoragia digestiva superioară este definită ca hemoragie provenită din tubul digestiv situat
A: În aval de unghiul duodenojejunal
B: În aval de flexura splenică
C: În aval de valvula ileocecală
D: În amonte de unghiul duodenojejunal
E: În aval de flexura hepatică
5. La un pacient cu hemoragie digestivă inferioară cu colonoscopie normală şi hemoragie care persista şi este abundentă, se va avea în vedere efectuarea de urgență a:
A: Tomografiei computerizate
B: Rezonanței magnetice nucleare
C: Arteriografiei celiomezenterice
D: Examinarii cu videocapsulă endoscopică
E: Laparoscopiei diagnostice
6. Despre clasificarea Forrest, sunt adevărate
A: Clasa IA-hemoragie în pânză
B: Clasa IB- hemoragie în jet
C: Clasa III-cheag aderent
D: Clasa IIA- cheag aderent
E: Clasa IIC- pete pigmentare
7. Care dintre următoarele patologii reprezintă cauze frecvente de HDS
A: Hipertensiunea portala
B: Esofagita peptica
C: Epistaxisul posterior
D: Neoplasmul gastric
E: Sindromul Mallory- Weiss
8. Următoarele, reprezintă cauza de HDS/HDI, cu excepţia
B: Consumul de medicamente antiagregante
C: Insuficienţă hepatică
D: Insuficientă renală
E: Consumul de anticoagulante
9. NU reprezintă cauză a hemoragiei digestive inferioare legate de intestinul subţire
A: Tumorile
B: Angiodisplaziile
C: Ulceraţiile legate de boala Crohn
D: Diverticulul Meckel
E: Ulceraţiile Dieulafoy
10. Mallory-Weiss NU
A: are un prognostic favorabil
B: are un tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
C: prezintă hemoragie abundentă
D: apare după eforturi de vărsătură
E: Reprezintă o ruptură longitudinală supra-cardială
11. În suspiciunea de hemoragie digestivă superioară tratamentul este caracterizat, cu excepţia
A: Este administrat IPP i.v. pe seringă electrică
B: Poate asocia octreotid în caz de hipertensiune portală suspectată
C: Se face IPP în doze crescute
D: Se face doar la pacienţii stabili hemodinamic
E: Constă în inhibitori de pompă de protoni
A: cu rol diagnostic si prognostic
B: doar cu rol diagnostic
C: cu rol diagnostic, prognostic si terapeutic
D: cu rol diagnostic si eventual terapeutic
E: cu rol terapeutic
13. Cauzele de HDI legate de intestinul subtire:
A: ulceratii AINS
B: ulceratii Crohn
C: polipoza
D: infectii
E: tumori
14. Cauze rare de HDS:
A: esofagita peptica
B: hemobilii
C: ulceratii Dieulafoy
D: tumori
E: hipertensiune portala
15. Diagnosticul diferențial în caz de hemoragie digestivă superioară include
A: Hemopatii maligne
B: Hemoptizia
C: Sângerarea de origine ORL
D: Vărsăturile cu conținut de culoare roşie (vin, sfecla roşie)
E: Anevrism de arteră mezenterică
16. La pacienţii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestivă superioară, în caz de eşec repetat al tratamentului endoscopic, se recomandă
A: Embolizare arterială pe cale radiologică
B: Intervenţie chirurgicală
C: Tratament injectabil cu inhibitori de pompă de protoni
D: Administrare intravenoasă de hemostatice
E: Tratament cu sucralfat în doza de 4 grame pe zi