23. CM. În ocluzia intestinală mecanică deshidratarea este determinată de următoarele cauze:
A. acumulării de lichid în intestin
B. pierderii ionilor de sodiu
C. vărsăturilor
D. transvazării apei în cavitatea peritoneală
E. pierderii ionilor de clor
24. CM. În embolia arterei mezenterice superioare se găsesc următoarele semne clinice:
A. semne funcţionale de ocluzie
B. semne generale de hemoragie
C. vărsături rare
D. meteorism
E. tumefacţie mată cu contur şters
25. CM. Care din următoarele cauze pot determina un ileus paralitic:
A. fitobezoarii
B. colica renală
C. peritonita
D. volvulusul
E. supuraţia retroperitoneală
26. CM. Ce semne radiologice se întâlnesc în ocluzia ileală:
A. imagine hidroaerică unică periombilicală
B. imagini aerice periferice
C. nivele sub formă de arcuri orizontale
D. contur boselat
E. distensia cadrului colic
27. CM. Ce afirmaţii referitoare la infarctul intestino-mezenteric sunt adevărate:
A. tabloul clinic este dominat de durere
B. durerea porneşte din regiunea lombară
C. pulsul este frecvent şi TA este crescută
D. abdomenul este suplu cu matitate pe flancuri
E. la auscultaţia abdomenului nu se înregistrează zgomote
28. CM. Diverticulul Meckel poate să:
A. conţină ţesut ectopic gastric
B. determine hemoragie digestivă
C. conţină tumoră carcinoidă
D. determine ocluzie intestinală
E. ajungă într-un sac de hernie inghinală
29. CM. Cele mai folosite operaţii în boala Crohn sunt:
A. derivaţii externe
B. by-pas cu excluderea segmentului afectat
C. rezecţii intestinale limitate
D. rezecţii întinse de intestin subţire
E. colectomie totală
30. CM. Ce semne clinice nu confirmă ocluzia mecanică a intestinului subţire:
A. vărsături precoce
B. absenţa meteorismului
C. alterarea stării generale
D. sindrom Koning
E. contractură musculară
31. CM. Ce semne se pot înregistra pe o radiografie simplă de faţă în ortostatism într-un sindrom ocluziv:
A. nivele hidroaerice numeroase şi centrale
B. pneumoperitoneu
C. distensie gazoasă a unei anse intestinale
D. imagini hidroaerice în ”trepte de scară"
E. imagine hidroaerică în omega ce ocupă ½ inferioară a abdomenului
32. CM. Enterita tuberculoasă se manifestă clinic mai frecvent prin următoarele semne clinice:
A. subocluzie intestinală
B. tumoră abdominală
C. diaree
D. hemoragie digestivă masivă
E. poate mima o apendicită acută
33. CM. Decompresiunea intestinului destins în ocluzia mecanică este utilă prin următoarele efecte:
A. reduce ischemia intestinului
B. îndepărtează toxinele lumenale
C. facilitează cicatrizarea
D. reduce riscul infecţiei plăgii
E. previne sindromul Mendelsohn
34. CM. Într-o ocluzie intestinală acută mecanică înaltă se găsesc următoarele semnul clinice: accentuarea undelor peristaltice
A. linişte abdominală
B. zgomote hidroaerice
C. meteorism
D. apărare musculară localizată
35. CM. Sindromul de malabsorbție poate fi condiționat de :
A. Insuficiența exocrină a pancreasului
B. Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului
C. Ischemia cronică a intestinului subțire
D. Patologia funcțională a intestinului gros
E. Sindromul colonului iritabil
36. CM. Tratamentul sindromului de malabsorbție include:
A. Administrarea parenterală de vitamine
B. Indicarea preparatelor antifermenți
C. Administrarea parenterală de preparate proteice
D. Administrarea prokineticelor
E. Administrarea parenterală de microelemente
37. CM. Paraclinic sindromul de malabsorbție se manifestă prin simptomele:
A. Hipoalbuminemie
B. Creșterea ceruloplasminei
C. Hipovitaminoză
D. Steatoree
E. Scăderea nivelului fierului seric
38. CM. Care sunt sinonimele bolii Crohn:
A. Ileită terminal
B. Enterocolită granulomatoasă
C. Colită regională
D. Enterită regională
E. Boala ischemică a intestinului
39. CM. Ce este caracteristic macroscopic pentru boala Crohn:
A. Ulceraţii intense şi profunde
B. Fisuri transversal
C. Mucoasă intactă
D. Fisuri și stenoze
E. Eroziuni punctiforme
40. CM. Ce este caracteristic microscopic pentru boala Crohn:
A. Inflamație transmurală
B. Edem limfatic
C. Infiltrație limfocitară
D. Microabcese
E. Leziunile se limitează la mucoasa și stratul superficial al submucoasei
41. CM. Care sunt simptomele locale intestinale în boala Crohn:
A. Dureri abdominal postprandiale
B. Garguiment intestinal
C. Diaree
D. Meteorism
E. Scaun cu singe, mucus, puroi
42. CM. Care sunt simptomele generale extraintestinale în boala Crohn
A. Anemie
B. Febră
C. Scădere ponderală
D. Artrite reactive, iridociclită
E. Sclerodermie
43. CM. Prin ce se manifestă sindromul de malabsorbție clinic
A. Edem și ascită
B. Dureri în oase
D. Artrite
E. Sîngerare mărită
44. CM. Ce include tratamentul în sindromul de malabsorbție
A. Tratament parenteral cu microelemente
B. Administrarea parenterală cu preparate proteice
C. Preparate antifermenți
E. Tratament parenteral cu vitamine
45. CM. Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului subțire:
A. Examen radiologic
B. Examen endoscopic
C. Examinare coprologică
D. Test de toleranță la glucoză
E. Test cu secretină-pancreozimină
46. CM. Tratamentul enterocolitei virale acute include:
A. Preparete antivirale
B. Preparate antibacteriene
C. Preparate antifungice
D. Reechilibrare hidroelectrolitică
E. Loperamid
47. CM. Complicații extraintestinale în boala Crohn sunt:
A. Diabetul zaharat
B. Pioderma gangrenosum
C. Spondilita anchilozantă
D. Eritemul nodos
E. Artrita
48. CM. În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizează:
A. Mesalazina
B. Corticosteroizi
C. Azatioprina
D. Papaverina
E. Famotidina