1.CS. Factorul etiologic (mecanismul) principal in dezvoltarea abcesului şi gangrenei pulmonare este:
A. factorul bronhogen
B. traumatismele
C. boala bronşiectactică
D. emboliile septice
E. răspândirea infecţiei din focare purulente din vecinătate
2.CS. Cauza principala in dezvoltarea gangrenei pulmonare este:
A. reactivitatea imunologica scăzuta
B. vârsta înaintata a pacientului
C. bolile concomitente
D. flora microbiană
E. reactivitatea imunologică scăzuta şi flora microbiana
3.CS. Care flora microbiana mai frecvent provoacă declanşarea gangrenei pulmonare?
A. protozoarele
B. fungii
C. flora microbiana aeroba gram-pozitiva
D. flora microbiana aeroba gram-negativa
E. flora microbiana anaeroba neclostridiană
4.CS. Care este localizarea mai frecvente a abceselor pulmonare prin aspiraţie:
A. segmentele bazale anterioare ale lobilor inferiori
B. segmentele laterale ale lobilor inferiori
C. segmentele apicale ale lobilor superiori
D. segmentele anterioare ale lobilor superiori
E. segmentele posterioare ale plămânilor /preponderent lobii superior/
5.CM. Abcesele de origine bronhogenică în majoritatea cazurilor sunt:
A. multiple
B. periferice
C. solitare
D. centrale
E. bilaterale
6.CM. Abcesele pulmonare secundare unor embolii septice sunt:
A. centrale
B. multiple
C. periferice
D. solitare
7.CS. Care simptom nu este caracteristic pentru I faza a abcesului pulmonar acut?
A. tuşea
B. sindromul de intoxicatie septico-purulenta
C. expectoraţie purulentă
D. dispnee
E. sindromul algic
8.CM. Care sindrom se diminuează în faza a două a abcesului pulmonar acut?
A. hemoptizia
B. tuşea
C. expectoraţie
E. intoxicaţie septico-purulenta
9.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza I a abcesului pulmonar este:
A. sindromul de hiperinflatie pulmonara
B. sindromul de condensare pulmonara
C. devierea mediastinului contralateral
D. sindromul fizic cavitar
E. sindromul de revărsat pleural
10.CS. Sindromul fizic caracteristic pentru faza a doua a abcesului pulmonar acut:
A. sindromul de hiperinflaţie pulmonară
B. sindromul de condensare pulmonară
11.CS. Care metoda paraclinică de diagnostic este mai informativa in faza I a abcesului pulmonar acut ?
A. scanarea cu radionuclizi
B. bronhoscopia
C. tomografia asociata cu puncţie transtoracală
D. ultrasonografia
E. bronhografia
12.CM. Cea mai informativă metodă de diagnostic în faza a II a abcesului pulmonar acut este:
A. angiopulmonografia
B. radiografia de ansamblu în doua proiecţii
C. scanarea cu radionuclizi
D. tomografia
E. ultrasonografia
13.CS. Imaginea radiologica caracteristica pentru gangrena pulmonara este:
A. condensarea plămânului
B. sindromul de hiperinflatie
C. formaţiune cavitară solitară
D. imagine lichidiana plina bine delimitată
E. opacitate pulmonara răspândite cu focare de destrucţie /fagure de albină
14.CS. Cu care forma a empiemului închistat diagnosticul diferenţial a abcesului pulmonar este mai dificil?
A. empiem apical
B. empiem mediastinal
C. empiem interlobar cu fistula bronşică
D. empiem parietal
E. empiem supradiafragmal
15.CS. Cu care dintre formaţiunile cavitare ale toracelui diagnosticul diferenţial al abcesului pulmonar este mai dificil de efectuat?
A. cancerul pulmonar forma atipică
B. tuberculoza pulmonara forma excavată
C. chist supurat cu fistulă bronşică
D. boala bronşiectatică
E. abces mediastinal
16.CS. Complicaţia cea mai frecventa a abcesului piogen pulmonar acut:
A. generalizarea procesului septico-purulent cu abcese la distanţă
B. piopneumotoraxul
C. hemoragia
D. mediastenita acută
E. afectarea plămânului sănătos
17.CS. Cea mai gravă şi periculoasă complicaţie a abcesului pulmonar acut este:
A. pleurezia seroso-fibrinoasa
B. pleurezia purulenta
C. pleurezia purulenta cu fistula bronşică
D. hemoragie profuză
E. medistenita acută
18.CS. Hemoragia profuză survine mai frecvent în:
A. boala bronşiectatică
B. abcesele pulmonare
C. tuberculoza pulmonară
D. cancerul pulmonar
E. gangrena pulmonară
19.CS. Sursa hemoragiei profuze în gangrena şi abcesele acute pulmonare mai frecvent este:
A. eroziuni ale mucoasei bronhiilor
B. ramurile arterei pulmonare
C. arterile intercostale
D. cârja şi aorta toracică
E. arterile bronşice
20.CS. Metoda veritabilă de determinare a florei microbiene in abcesul si gangrena pulmonară este:
A. în sputa expectorata
B. în lichidul de lavaj aspirat
C. în conţinutul aspirat in timpul bronhoscopiei
D. în frotilul nazo-faringian
E. în materialul prin puncţia transtoracală
21.CM. Metodele principale de tratament ale abceselor şi gangrenei pulmonare sunt:
A. corecţia metabolismului hidro-salin
B. antibioticoterapia
C. dezintoxicaţia
D. asanarea locala a focarului purulent
E. imunocorecţia activă
22.CS. Metoda de elecţie pentru asanarea a abcesului pulmonar acut este:
A. inhalaţii cu aerozoli
B. drenajul postural
C. toracopleuropneumocinteza cu drenare
D. lavajul bronşic prin cateterism
E. bronhoscopia cu lavaj
23.CS. Metoda de elecţie în asanarea a abceselor voluminoase cu sechestre şi intoxicaţie septică pronunţată este:
A. toracopneumocinteza cu drenaj
C. lavajul bronsic prin cateterism
D. microtraheostomia
E. toracopneumotomia şi drenarea abcesului
24.CS. Care din metodele de hemostaza practic nu este realizabil în hemoragiile din abcesele pulmonare:
A. bronhoscopia cu obstruarea bronhiei de drenaj
B. colabarea plămânului afectat
C. embolizarea arterelor bronşice
D. toracopneumotomia şi suturarea vaselor in cavitatea abcesului
E. rezecţia pulmonara
25.CS. Metoda terapeutică de elecţie în gangrena pulmonara complicată cu hemoragii repetate şi importante este:
A. bronhoscipia cu lavaj
B. punctia pleurala repetata
C. pleurotomie minima (închisa)
D. toracopneumotomie cu tamponament
26.CS. Metoda de baza al tratamentului local în cazul rupturei abcesului piogen sau gangrenos în cavitatea pleurala, este:
A. bronhoscopia cu lavaj
B. puncţia pleurala repetată
C. pleurotomie minimă (închisă)
D. toracotomie largă, asanarea, drenarea cavitaţii pleurale şi abcesului
E. rezecţia pulmonară
27.CS. În aprecierea rezultatelor tratamentului conservator al abcesului pulmonar acut, care afirmaţie nu este corectă?
A. însănătoşirea are loc în 80-85% cazuri
B. însănătoşirea definitivă (clinică şi morfopatologică) - în 25 -40% cazuri
C. însănătoşirea numai clinica se marchează în 35-50% cazuri
D. cronicizarea procesului are loc în 50% din cazuri
E. mortalitatea constituie 1-2%
28.CM. Care din cauzele enumerate duc la cronicizarea abcesului pulmonar?
A. tratamentul consevator întârziat
B. terapia antibacteriană defectuoasă
C. localizarea apicală a abcesului
D. terapia de detoxifiere neadecvată
E. abcesul pulmonar voluminos cu sechestre, asanat defectuos
29.CS. Complicaţia cea mai gravă a abcesului pulmonar cronic este:
A. tuberculizarea cavităţii reziduale
B. suprainfectarea cu fungi
C. amiloidoza viscerală
D. hemoptizia
E. pioscleroza cu bronşiectazii secundare
30.CS. Metoda cea mai eficace de diagnostic în abcesul cronic este:
B. scanarea cu radionuclizi
C. radiografia de ansamblu
D. bronhoscopia
E. tomografia şi bronhografia
31.CS. Care din formele evolutive ale abcesului pulmonar cronic nu vor fi supuse tratamentului chirurgical?
A. hemoragii repetate
B. cavitate restantă asimptomatică
C. progresarea piosclerozei
D. acutizarea frecventă a procesului septico-purulent
E. cancerizarea cavităţii restante
32.CS. Metoda de elecţie în tratamentul abcesului pulmonar cronic este:
A. tratamentul medical general
B. bronhoscopie cu lavaj
C. toracopneumotomia cu drenaj
D. terapia antibacteriană
33.CM. Care din complicaţiile enumerate apar mai frecvent în perioada precoce la bolnavii operaţi pentru supuraţii parenchimatoase pulmonare?
A. bronhospasmul
B. plămânul de stres
C. atelectaziile
D. sindromul de încărcare bronşica
E. bronhopneumoniile
34.CS. Cea mai periculoasa complicaţie pleurala în rezecţiile pulmonare este:
A. pleureziile purulente
B. fistula bronşică
C. supuraţia plăgii
D. hemoragiile
E. atelectaziile
35.CS. Metoda primordială de profilaxie a empiemului pleural în rezecţiile pulmonare efectuate pentru supuraţiile parenchimatoase este:
A. corecţia homeostazei
B. administrarea preparatelor antibacteriene
C. corecţia stării imunologice
D. reexpansionarea plămânului şi drenarea adecvată
E. inhalaţii aerozolice
36.CM. Care din următoarele afirmaţii, referitoare la structura anatomică a plămânilor, nu este corecta?
A. plămânul stâng este alcătuit din doi lobi
B. plămânul drept este alcătuit din trei lobi
C. plămânul stâng este alcătuit din trei lobi
D. plămânul drept este alcătuit din doi lobi
E. plămânul drept are lob mediu
37.CS. Segmentele lobilor plămânilor sunt următoarele, exceptând:
A. lobul superior al plămânului drept are trei segmente /1,2,3/
B. lobul mediu are un segment /4/
C. lobul inferior pe dreapta - 5 segmente /6,7,8,9,10/
D. lobul superior pe stânga - 5 segmente /1,2,3,4,5/
E. lobul inferior pe stânga - 4 segmente /6,8,9,10/
38.CM. Locul de plecare al arterelor bronşice este:
A. artera pulmonară
B. arterile intercostale
C. artera axilară
D. artera subclavia
E. aorta
39.CS. Mucoasa bronşiilor este tapetată cu:
A. epiteliu alveolar
B. epiteliu ciliat
C. mezoteliu
D. endoteliu
E. epiteliu pavimentos
40.CS. Peretele bronşiilor are următoarele straturi, exceptând:
A. stratul mucos şi membrana proprie
B. stratul muscular
C. stratul submucos
D. stratul adipos-celular
E. stratul fibros-cartilaginos şi adventitia
41.CS. Care din indicii volumului respirator nu este corect?
A. volumul inspirator de rezervă 1500-2000 ml
B. volumul expirator de rezervă - 500 ml
C. volumul rezidual - 1000-1300 ml
D. volumul respirator - 400-500 ml
E. volumul respirator pe minută - 5000-10000 ml
42.CS. Care din indicii capacităţii pulmonare nu este corect?
A. capacitatea vitală - 3000-4000 ml
B. capacitatea totală - 4000-5300 ml
C. capacitatea inspiratorie - 2400-3200 ml
D. capacitatea reziduală funcţională - 1500 ml
E. capacitatea respiratorie maximă - 128000 ml
43.CS. Care din indicii presiunii gazelor sângelui nu este corect?
A. O2 în sângele arterial - 60 mm/Hg
B. O2 în sângele venos - 38 mm/Hg
C. O2 în sângele arterial - 98 mm/Hg
D. CO2 în sângele arterial – 37,8 mm/Hg
E. CO2 în sângele venos - 42,5 mm/Hg
44.CS. Metodele de examinare ale funcţiei respiratorii sunt următoarele, exceptând:
A. spirometria
C. spirografia
D. spiroergometria
E. pneumotahografia