120. Radionuclizii care se dezintegrează prin captură electronică se obțin în:
a) ciclotron
b) reactor nuclear
c) accelerator
d) tubul radiologic
e) gama cameră
121. Care din afirmații sunt corecte:
a) izotopii reprezintă atomii cu același număr atomic, dar cu număr de masă diferit
b) izotopii reprezintă atomii cu același număr atomic și același număr de masă
c) izotopii reprezintă atomii cu număr atomic mai mare decât cel de masă
d) izotopii reprezintă atomii cu numărul de neutroni mai mare decât numărul de masă
e) izotopii sunt obținuți prin bombardarea nucleilor atomului
122. Numărul total al protonilor și neutronilor dintr-un nucleu este definit ca:
a) numărul de masă
b) numărul atomic
c) sarcină
d) numărul de neutroni
e) atom
123. Numărul total al protonilor dintr-un nucleu este definit ca:
124. Care din afirmații sunt corecte:
a) cu cât razele X sunt mai dure cu atât iradierea pacientului este mai mică
b) cu cât razele X sunt mai moi cu atât iradierea pacientului este mai mare
c) cu cât razele X sunt mai dure cu atât iradierea pacientului este mai mare
d) cu cât razele X sunt mai moi cu atât iradierea pacientului este mai mică
e) gradul de iradiere a pacientului nu depinde de calitatea razelor X
125. Kilowatt este unitatea de măsură a:
a) puterii curentului electric
b) tensiunii curentului electric
c) intensității curentului electric
d) puterii câmpului magnetic
e) intensității câmpului magnetic
126. Amper este unitatea de măsură a:
127. Volt este unitatea de măsură a:
128. Razele X fac parte din spectrul undelor:
a) mecanice
b) electromagnetice
c) longitudinale
d) transversale
e) infraroșii
129. Timpul de înjumătățire fizică a radioactivității reprezintă:
a) timpul în care radioactivitatea izotopului scade la jumătate față de valorile inițiale
b) timpul în care jumătate de preparatul radiofarmaceutic este eliminat din organism
c) timpul în care radioactivitatea radionuclidului se reduce la jumătate datorită dezintegrării și a eliminării
d) captarea jumătății de preparat radiofarmaceutic de către organul țintă
e) captarea jumătății de radionuclid de către alte organe
130. Timpul de înjumătățire biologică a radioactivității reprezintă:
b) timpul în care jumătate din preparatul radiofarmaceutic este eliminat din organism
131. Timpul de înjumătățire efectivă a radioactivității reprezintă:
132. Cristalul de scintilație reprezintă:
a) dispozitivul care înregistrează radioactivitatea într-o zonă anumită
b) dispozitivul ce înregistrează razele X într-o zonă anumită
c) dispozitivul ce înregistrează undele electromagnetice într-o zonă anumită
d) dispozitivul ce înregistrează undele radio într-o zonă anumită
e) dispozitivul ce înregistrează cuantele de lumină într-o zonă anumită
133. Zonele patologice de acumulare excesivă de preparat radiofarmaceutic poartă denumirea de:
a) zonă de hiperfixare
b) zonă opacă
c) zonă hiperdensă
d) zonă hiperintensă
e) zonă hiperecogenă
134. Zonele patologice de acumulare scăzută de preparat radiofarmaceutic poartă denumirea de:
a) zonă de hipofixare
b) zonă transparentă
c) zonă hipodensă
d) zonă hipointensă
e) zonă hipoecogenă
135. Examinarea statică, bidimensională a organelor cu ajutorul camerei de scintilație poartă denumirea de:
a) scintigrafie
b) radiometrie
c) radiografie
d) scanografie
e) investigație topografică
136. Aprecierea nivelului de concentrație a preparatului radiofarmaceutic în organul examinat sau probele biologice poartă denumirea de:
137. Înregistrarea continuă, sub forma unei curbe, a trecerii substanței radioactive cu fluxul sanguin poartă denumirea de:
138. Imaginea scintigrafică tridimensională a organului este obținută prin:
a) tomografia computerizată cu emisie de foton unic (SPECT)
b) tomografia cu emisie de electroni (TEE)
c) tomografia computerizată
d) tomosinteza
e) scanografia
139. Care din următoarele metode de diagnostic permite detectarea modificărilor metabolice incipiente:
a) radiografia
b) tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
140. O doză de 5 rad, exprimată în unităţi SI, este egală cu:
a) 5 µGy
b) 50 µGy
c) 500 µGy
d) 5 mGy
e) 50 mGy
141. Când sunt încălzite, dozimetrele cu termoluminiscenţă (TLD) emit:
a) radiaţie X
b) fotoelectroni
c) radiaţie X caracteristică
d) particule alfa
e) lumină
142. Care particulă, dintre următoarele, este neutră (fără sarcină electrică)?
a) proton
b) neutron
c) electron
d) pozitron
e) particulă alfa
143. Numărul de masă (A) al unui atom este egal cu numărul de:
a) neutroni
b) protoni
c) protoni plus neutroni
d) protoni plus electroni
e) protoni plus neutroni plus electroni
144. Atomul care a pierdut un electron de pe nivelul exterior este numit:
a) metastabil
b) instabil
c) radioactiv
d) ion
e) radionuclid
145. Care din următoarele unităţi nu face parte din sistemul internaţional (SI) de unităţi?
a. metru
b. kilogram
c. secunda
d. rad
e. becquerel
146. Doza absorbită de pacient nu depinde de:
a. doza la piele
b. suprafaţa fasciculului
c. calitatea fasciculului
d. grosimea pacientului
e. sensibilitatea organului
147. Doza efectivă la o examinare a toracelui nu ia în considerare:
a. dozele medii pe organ
b. transferul liniar de energie al radiaţiei
c. sensibilitatea organului
d. toate organele expuse
e. vârsta pacientului
148. Grosimea recomandată, în mm echivalent plumb, a şorţului de protecţie pentru radiaţii X generate de aparate cu tensiunea mai mică de 100 kVp este de:
a. 0,15 mm
b. 0,2 mm
c. 0,25 mm
d. 0,3 mm
e. 0,35 mm
149. Grosimea recomandată, în mm echivalent plumb, a şorţului de protecţie pentru radiaţii X generate de aparate cu tensiunea mai mare de 100 kVp este de:
150. Imaginea pe film a unui obiect expus la radiaţie X este cu atât mai apropiată de realitate cu cât:
a) obiectul este situat mai aproape de centrul fasciculului şi mai aproape de film
b) obiectul este situat mai aproape de marginea fasciculului şi mai aproape de film
c) obiectul este situat mai aproape de centrul fasciculului şi mai îndepărtat de film
d) distanţa focar obiect este mai mică
e) înclinarea fasciculului de la proiecţia ortogonală este mai mare
151. Stagiul de diviziune celulară cel mai sensibil la radiaţie este:
a. profaza
b. metafaza
c. anafaza
d. telofaza
e. interfaza
152. Care celule sunt considerate ca fiind cel mai puţin sensibile la radiaţie?
a. celulele măduvei osoase
b. celulele neuronale
c. ţesuturile limfatice
d. celulele seminale
e. celulele pielii
153. Limita de doză prevăzută de norme pentru un pacient supus unei proceduri de radiodiagnostic este:
a. 1 mSv
b. 5 mSv
c. 20 mSv
d. 50 mSv
e. nu există o limită
154. Efectele stocastice ale expunerii la radiaţie ionizantă includ:
a. epilarea
b. inducerea cataractei
c. leucemia
d. eritemul pielii
e. sterilitatea permanentă
155. Exemple de efecte deterministice ale expunerii la radiaţie ionizantă includ:
a) epilarea
b) inducerea cataractei
c) leucemia
d) eritemul pielii
e) sterilitatea permanentă
156. Efecte stocastice ale expunerii la radiaţie ionizantă includ:
a) grețuri, vomă, astenie,
c) apariția cancerului
e) boala acută de iradiere
157. Exemple de efecte deterministice ale expunerii la radiaţie ionizantă includ:
f) grețuri, vomă, astenie,
g) inducerea cataractei
h) apariția cancerului
i) eritemul pielii
j) boala acută de iradiare
158. Un radiofarmaceutic ideal trebuie să aibă următoarele caracteristici, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a. timp de înjumătăţire mare
b. nu are emisie de particule
c. specificitatea ţintei
d. emit fotoni cu energia de la 150 keV la 250 keV
e. distribuţie biologică rapidă
159. Absorbția de raze X depinde de:
a. Grosimea structurii anatomice
b. Densitatea structurii anatomice
c. Distanța de la structura anatomică până la suprafața corpului
d. Temperatura aerului în sala de investigație
e. Vârsta pacientului