Mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor este condiționat de prezența în aer a:
hidrocarburile alifatice
indolului
aldehidelor
uleiurilor eterice
cetonelor
Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie sunt:
bolile sistemului respirator
bolile sistemului cardio-vascular
bolile sistemului nervos periferic
bolile sistemului digestiv
bolile sistemului nervos central
Bolile profesionale de etiologie neinfecțioasă în zootehnie sunt:
hepatita toxică
angioneuroze periferice
radiculita lombo-sacrală
nevralgii
miopia
Bolile profesionale de etiologie infecțioasă în zootehnie sunt:
antrax
osteoartroza
bruceloza
tularemia
boala Rosenbach
Fabricile avicole prezintă:
întreprinderi de tip industrial
întreprinderi de tip neindustrial
întreprinderi agricole
întreprinderi de prelucrare a materiei prime
complexe agrochimice
Asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole acționează:
factorii de microclimat
poluarea aerului cu substanțe chimice
poluarea sonoră
pulberile
poluarea informațională
În avicultură structura morbidității este caracterizată prin:
maladii alergice
zooantroponoze
boli de piele
boli ale sistemului respirator
pneumoconioze
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie
utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilație
utilizarea pesticidelor mai puțin toxice
gimnastica de corecție a degetelor
folosirea scaunelor cu spetează mobilă
perfecționarea tehnicii agricole
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în avicultură
utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilare
curățenia umedă sistematică și dezinfecția
asigurarea lucrătorilor cu îmbrăcăminte specială
respectarea regulilor de igienă personală
băi călduțe pentru mâini
Examenului medical conform ordinului 132 „Privind examenele medicale obligatorii la angajarea în muncă și periodice ale lucrătorilor care sunt supuși acțiunii factorilor nocivi și nefavorabili” sunt supuși:
zootehnicienii
mecanizatorii
lucrătorii producerii nutrețurilor
lucrătorii culturii
lucrătorii ocupați cu cultivarea și prelucrarea culturilor tehnice
Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman:
Efect somatic direct;
Efect somatic indirect;
Teratogen;
Consecinţă transgenetică;
Lipsă consecinţelor
Componentele fonului radioactiv natural.
Iradierea cosmică;
Iradierea gama terestră;
Iradierea prin ingestie;
Iradierea apărută la experimentarea armamentului nuclear;
Iradierea cu izotopi radioactivi.
Principiile de radioprotecţie care se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţii ionizante:
Protecţia cu cantitatea;
Protecţia cu timpul;
Protecţia cu distanţa;
Protecţia cu ecrane;
Folosirea mijloacelor de protecţie individuală
Efecte biologice stocastice ale radiaţiilor ionizante sunt:
Cancer tiroidian;
Anemie aplastică;
Cataracte;
Fibroză pulmonară;
Afectarea fondului genetic al populaţiei.
Distanţa parcursă de particulele alfa în mediu biologic.
Microni;
Centimetri;
Metri;
Milimetri;
Kilometri.
Materiale folosite la pregătirea ecranelor de protecţie faţă de iradierea nucleară
Metale grele;
Metale uşoare;
Mase plastice;
Beton;
Sticlă organică.
Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii).
Roentgen;
Rad;
Dj/kg;
Ci;
Culon/kg.
Tipul dozimetrelor individuale utilizate la măsurarea dozei de iradiere externă.
Tip cu cameră de ionizare;
Tip fotochimic;
Tip chimic;
Tip termoluminiscent
Tip scintilaţie
Sunt considerate efecte imediate ale acţiunii radiaţiilor ionizante.
Combustii radioinduse
Crampe musculare
Efect teratogen
Vome
Cefaleia
Distanţa parcursă de razele X în mediu biologic.