Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după componența microflorei:
monoinfecţie
autoinfecţie
exoinfecţie
poliinnfecţie
superinfecţie
Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :
aeroportată
manuportată
prin implantare
colaterală
unilaterală
Particularităţile „microflorei contemporane” sunt:
instabilitate
mutagenă
invazivitate
toxicogenă
alergică
Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sunt efectuate în următoarele direcţii:
crearea unui regim antimicrobian
asigurarea cu materie primă
sporirea rezistenţei organismului
dirijarea răspândirii infecţiei
optimizarea factorilor de mediu
Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:
numărul unităţilor de îngrijire medicală
planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală
organizarea lucrului
comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice
regimul de muncă al personalului
Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide:
lichide
periculoase
semilichide
nepericuloase
comune
Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:
colectarea şi trierea
ambalarea
depozitarea temporară
transportarea şi neutralizarea
reciclarea
Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se efectuează prin:
manual
reţeaua de canalizare generală
instalaţii locale
selectiv
nu se îndepărtează
Apele reziduale din secţiile contagioase sunt supuse:
condiționării
fluorizării
dezinfecţiei manuale
dezinfectării şi înlăturării apelor reziduale
nu se prelucrează
Importanţa infecţiilor nozocomiale:
îngreunează decurgerea bolii
măresc perioada de tratament
măresc mortalitatea
măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase
diminuează morbiditatea
Scopul studierii problemei infecțiilor nozocomiale:
diminuarea morbidității și mortalității pacienților spitalizați
prevenirea și controlul situațiilor epidemice
prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor și tratamentului
regresul calității îngrijirilor medicale
facilitarea procesului de acreditare a instituțiilor de îngrijire medicală
Infecțiile intraspitalicești sunt cauzate de:
bacterii aerobe gram +
bacterii aerobe gram –
germeni anaerobi
virusuri
numai virusuri
Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nozocomiale este:
administrarea antibioticelor
epurarea apelor
separarea alb-negru
reutilizarea materialului
separarea deșeurilor
Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești poate fi realizată prin:
aplicarea măsurilor de ventilație naturală
aplicarea măsurilor de ventilație artificială
crearea confortului termic
crearea unui schimb suficient de aer
crearea iluminatului artificiale
În încăperile de spital unde se cere o puritate deosebită a aerului se practică:
sistemul de ventilație prin recirculare
sistemul de ventilație cu curent laminar de aer dezinfectat
ventilație naturală organizată
ventilație naturală neorganizată
ventilație artificială prin aspirație
Puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești se asigură prin:
a.volumul de aer
b.concentrația bioxidului de carbon
c.multiplul schimbului de aer
corect varianta a și c
corect varianta a și b
Volumul de aer în saloanele spitalicești depinde de:
regimul de insolație
numărul de ferestre
suprafața încăperii
înălțimea încăperii
Volumul de ventilație în încăperile spitalicești poate fi asigurat prin:
ventilație prin aspirație-refulare
ventilație artificială prin refulare
Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești va fi:
maxim de 4 ori
maxim de 2 ori
minim de 2 ori
minim de 4 ori
maxim de 3 ori
La calculul volumului optim de ventilație, pentru încăperile spitalicești, se va ține cont de:
bioxidul de carbon
microfloră
noxe chimice
microclimat
alți factori