Asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor acționează:
factorii de microclimat
nivelul iluminării artificiale
poluarea sonoră
componența chimică a aerului
vibrația
Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor sunt:
bolile aparatului respirator
traumele
bolile sistemului nervos periferic
bolile sistemului nervos central
zooantroponoze
Bolile profesionale ale mecanizatorilor sunt:
ornitoza
boala de vibrație
radiculita lombo-sacrală
bronșita cronică
tuberculoza
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură sunt:
tilizarea noilor pesticide mai puțin toxice
utilizarea pesticidelor înalt toxicogene
utilizarea tehnicii agricole perfecționate
diminuarea poluării sonore
diminuarea nivelului vibrației
Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor sunt:
ventilația
ermetizarea cabinei
iluminarea cabinei
încălzirea cabinei
curățenia umedă sistematică
Asupra condițiilor de muncă în sere (cu încălzire cu gaz) acționează:
concentrația oxidului de carbon
suprasolicitarea fizică
suprasolicitarea psihoemoțională
biomaterial infectat
Asupra condițiilor de muncă în serele cu bioîncălzire acționează:
radiația ionizantă
utilizarea pesticidelor
În structura morbidității lucrătorilor din sere sunt evidențiate maladii ale:
sistemului respirator
aparatului neuro-muscular
sistemului nervos central
sistemului circulator sanguin
pielii și țesutului subcutanat
Acțiunea condițiilor de muncă în zootehnie acționează:
efort fizic sporit
efort fizic redus
pulberile
încordarea statică a mușchilor spatelui la o poziție forțată a corpului
Gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie depinde de:
condițiile de întreținere a animalelor
anotimp
gradul de întreținere a încăperilor principale și auxiliare
dezinfecția încăperilor
vârsta animalelor
Mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor este condiționat de prezența în aer a
hidrocarburile alifatice
indolului
aldehidelor
uleiurilor eterice
cetonelor
Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie sunt:
bolile sistemului respirator
bolile sistemului cardio-vascular
bolile sistemului digestiv
Bolile profesionale de etiologie neinfecțioasă în zootehnie sunt:
hepatita toxică
angioneuroze periferice
nevralgii
miopia
Bolile profesionale de etiologie infecțioasă în zootehnie sunt:
antrax
osteoartroza
bruceloza
tularemia
boala Rosenbach
Fabricile avicole prezintă
întreprinderi de tip industrial
întreprinderi de tip neindustrial
întreprinderi agricole
întreprinderi de prelucrare a materiei prime
complexe agrochimice
Asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole acționează:
poluarea aerului cu substanțe chimice
poluarea informațională
În avicultură structura morbidității este caracterizată prin:
maladii alergice
boli de piele
boli ale sistemului respirator
pneumoconioze
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie:
utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilație
utilizarea pesticidelor mai puțin toxice
gimnastica de corecție a degetelor
folosirea scaunelor cu spetează mobilă
perfecționarea tehnicii agricole
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în avicultură:
utilarea încăperilor cu sisteme efective de ventilare
curățenia umedă sistematică și dezinfecția
asigurarea lucrătorilor cu îmbrăcăminte specială
respectarea regulilor de igienă personală
băi călduțe pentru mâini
Examenului medical conform ordinului 132 „Privind examenele medicale obligatorii la angajarea în muncă și periodice ale lucrătorilor care sunt supuși acțiunii factorilor nocivi și nefavorabili” sunt supuși:
zootehnicienii
mecanizatorii
lucrătorii producerii nutrețurilor
lucrătorii culturii
lucrătorii ocupați cu cultivarea și prelucrarea culturilor tehnice
Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman:
Efect somatic direct
Efect somatic indirect
Teratogen
Consecinţă transgenetică
Lipsă consecinţelor
Componentele fonului radioactiv natural.
Iradierea cosmică
Iradierea gama terestră
Iradierea prin ingestie
Iradierea apărută la experimentarea armamentului nuclear
Iradierea cu izotopi radioactivi
Principiile de radioprotecţie care se aplică la lucrul cu sursele închise de radiaţii ionizante
Protecţia cu cantitatea
Protecţia cu timpul
Protecţia cu distanţa
Protecţia cu ecrane
Folosirea mijloacelor de protecţie individuală.
Efecte biologice stocastice ale radiaţiilor ionizante sunt
Cancer tiroidian
Anemie aplastică
Cataracte
Fibroză pulmonară
Afectarea fondului genetic al populaţiei
Distanţa parcursă de particulele alfa în mediu biologic
Microni
Centimetri
Metri
Milimetri
Kilometri
Materiale folosite la pregătirea ecranelor de protecţie faţă de iradierea nucleară
Metale grele
Metale uşoare
Mase plastice
Beton
Sticlă organică
Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii)
Roentgen
Rad
Dj/kg
Ci
Culon/kg
Tipul dozimetrelor individuale utilizate la măsurarea dozei de iradiere externă
Tip cu cameră de ionizare
Tip fotochimic
Tip chimic
Tip termoluminiscent
Tip scintilaţie
Sunt considerate efecte imediate ale acţiunii radiaţiilor ionizante
Combustii radioinduse
Crampe musculare
Efect teratogen
Vome
Cefaleia
Distanţa parcursă de razele X în mediu biologic