51. Semnele imagistice ale tromboemboliei arterei pulmonare includ:
a) Obturarea completă a uneia din ramuri a arterei pulmonare, până la ”bont” al acestea
b) Reducerea locală a desenului pulmonar
c) Accentuarea locală a desenului pulmonar
d) Defecte de umplere la nivelul arterei pulmonare
e) Semnul ”pomului înmugurit”
52. Care din semnele indicate pot fi detectate la radiografia standard a cutiei toracice în cazul tromboemboliei ramurilor arterei pulmonare:
a) Semnul Westermark
b) Semnul Hampton (cocoașă lui Hampton)
c) Semnul ”pomului înmugurit”
d) Liniile Kerley
e) Semnul ”fagurilor de miere”
53. Semnul imagistic direct al tromboemboliei arterei pulmonare este:
a) Defectul de umplere la nivelul arterei pulmonare
c) Semnul Westermark
d) Revărsatul pleural
e) Prezența liniilor Kerley
54. Semnele imagistice indirecte ale tromboemboliei arterei pulmonare sunt:
d) Dilatarea și omogenizarea hilurilor pulmonare
e) Revărsatul pleural
55. Pentru diagnosticarea tromboemboliei de artera pulmonară se folosește:
a) Tomografia computerizată a cutiei toracice în regim angiografic
b) Angiografia pulmonară
c) Scintigrafia pulmonară de ventilație-perfuzie
d) Ultrasonografia
e) Termografia
56. Reducerea locală a desenului pulmonar este caracteristica pentru:
a) Tromboembolia arterei pulmonare
b) Edemul pulmonar
c) Detresă respiratorie
d) Pneumonie
e) Atelectazie
57. Semnul radiologic cert în diagnosticul detresei respiratorie, față de edemul pulmonar este:
a) Dilatarea și omogenizarea hilurilor pulmonare
b) Lipsa semnelor de congestie venoasă pulmonară
c) Reducerea desenului pulmonar
d) Prezența opacităților nodulare în câmpurile pulmonare
58. Cerințele față de substanțele de contrast iodate sunt următoarele:
a) Substanța de contrast trebuie să aibă osmolaritate înaltă
b) Substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât mai mică
c) Substanța de contrast trebuie să aibă osmolaritate scăzută
d) Substanţa de contrast trebuie să aibă solubilitate înaltă în apă
e) Substanţa de contrast trebuie să aibă o vâscozitate cât mai mare
Substanțele de contrast hidrosolubile pot fi:
a) Sulfatul de bariu
b) Preparatul radiofarmaceutic
c) Ionice
d) Nonionice
e) Cu eliminare urinară
Substanțele de contrast hiperosmolare produc următoarele efecte negative:
a) Reduc forța contracțiilor cordului
b) Efect vasodilatator
c) Scad fracția de ejecție a inimii
d) Favorizează formarea trombelor
e) Efect vasoconstrictor
Care din afirmații sunt corecte:
a) Substanțele de contrast ionice sunt hidrofobe
b) Substanțele de contrast nonionice sunt hidrofile
c) Substanțele de contrast ionice se disociază în apă în particule numite ioni
d) Substanțele de contrast nonionice sunt neutre din punct de vedere electric, sunt solubile în apă
e) Substanțele de contrast ionice sunt hidrofile
Reacțiile minore la administrarea substanțelor de contrast sunt:
a) Grețuri
b) Edem facial
c) Senzații de căldură
d) Spasm bronșic
e) Fibrilație ventriculară
În cazul apariției a reacțiilor minore la administrarea substanțelor de contrast se efectuează:
a) Oprirea injectării substanței de contrast timp de aproximativ 20 – 30 secunde
b) Tratament medicamentos peroral
c) Internarea imediată a pacientului în secția de terapie intensivă
d) Administrarea de preparate antihistaminice
e) Administrarea de glucocorticosteroizi
În cazul apariției a reacțiilor severe la administrarea substanțelor de contrast sunt necesare următoarele măsuri:
a) Oprirea temporară a injectării substanței de contrast pe un timp de aproximativ 20 – 30 secunde
b) Administrarea de oxigen
c) Administrarea de adrenalină subcutanat
d) Pacientul necesită internare în secția de terapie intensivă
e) Tratamentul medicamentos peroral
Criterii de severitate în caz de tromboembolia ramurilor arterei pulmonare sunt:
a) Mărirea dimensiunilor ventriculului drept, cu relația VD/VS>1
b) Mărirea dimensiunilor ventriculului stâng, cu relația VD/VS<1
c) Mărirea presiunii în cavitățile drepte ale cordului
d) Micșorarea presiunii în cavitățile drepte ale cordului
e) Mărirea dimensiunilor atriilor
65. Metoda de investigație imagistică cea mai rapidă și rațională, care permite aprecierea gradului de severitate în caz de tromboembolia ramurilor arterei pulmonare este:
a) Ecocardiografia
b) Scintigrafia de ventilație-perfuzie
c) Imagistica prin rezonanța magnetică
d) Tomografia computerizată în regim angiografic
e) Angiopulmonografia
66. Semne radiologice, care pot fi depistate în caz de edem pulmonar interstițial, spre deosebire de congestie venoasă (preedem pulmonar), sunt:
a) Opacități nodulare în câmpurile pulmonare
b) Linii Kerley
c) Muftele peribronhiale
d) Apariția exudatului pleural
e) Redistribuirea desenului pulmonar
67. Aspectul radiologic de aripi de fluture:
a) Apare la 100% din pacienți cu edem pulmonar alveolar
b) Apare mai frecvent la pacienții tineri
c) Apare mai frecvent în caz de evoluția rapidă a edemului alveolar
d) Apare mai frecvent la pacienții de vârsta senilă
e) Apare mai frecvent în caz de evoluția lentă a edemului alveolar
În caz de edem pulmonar, CT poate releva următoarele semne:
a) Îngroșarea septurilor
b) Aspect de sticla mată
c) Aspect de faguri de miere
d) Exudat pleural
e) Simptom de cale ferată
69. Edemul pulmonar asimetric (unilateral sau cu predominare unilaterală) se poate dezvolta în caz de:
a) Dezvoltare acută de regurgitarea mitrală severă
b) Poziția pacientului culcat pe o parte timp îndelungat
c) Poziția pacientului în decubit dorsal (culcat pe spate) timp îndelungat
d) După reexpansionarea unui plămân
e) După inhalarea substanțelor toxice
Redistribuirea (cefalizarea) desenului pulmonar va fi detectată radiologic în caz de:
a) Congestie venoasă pulmonară
b) Hipervolemie arterială pulmonară
c) Hipovolemie arterială pulmonară
d) Acumulare de lichid în cavitățile pleurale
e) Tromboembolia ramurilor mici ale arterei pulmonare
Semnul radiologic Westermark se caracterizează prin:
a) Hipertransparența localizată
b) Hipertransparența bilaterală simetrică
c) Dilatarea hilului pulmonar proximal zonei de hipertransparență
d) Îngustarea hilurilor pulmonare
e) Reducerea transparenței pulmonare
72. În cazul suspiciunii de atrezie esofagiană, prima metoda imagistică de investigație, care se aplică, este:
a) Efectuarea radiografiei cutiei toracice cu introducerea sondei în esofag
b) Efectuarea radiografiei cutiei toracice fără introducerea sondei în esofag
c) Efectuarea radiografiei esofagului cu substanță baritată
d) Efectuarea radiografiei esofagului fără substanță baritată
e) Efectuarea radioscopiei esofagului fără substanță baritată
73. În diferite forme de atrezia esofagiană, radiografia abdominală simplă, efectuată la 6 ore postnatal poate arăta următoarele modificări:
a) Pneumatizarea excesivă a anselor intestinale CM
b) Absență conținutului aeric în ansele intestinale – abdomenul opac CS
c) Pneumoperitoneum
d) Prezența nivelurilor hidro-aerice, situate central
e) Prezența nivelurilor hidro-aerice, situate periferic
74. În cazul suspiciunii de hemoragie intraventriculara la noi născuți, prima metoda imagistică de investigație, care se aplică, este:
a) tomografia computerizată a craniului fără substanța de contrast
b) ultrasonografia
c) tomografia computerizată a craniului cu substanța de contrast
d) electroencefalografia
e) angiografia vaselor cerebrale