Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:
respectarea CMA;
asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
depistarea surselor;
controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
Profilaxia micotoxicozelor:
a) monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor alimentare;
b) prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conserve;
c) sterilizarea corectă;
d) respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
a) respectarea CMA;
b) micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile alimentare;
c) depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu prevenirea formării toxinelor;
e) întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:
b) prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) depistarea surselor;
d) prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în conservele pregătite;
e) sterilizarea corectă.
Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:
a) persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b) consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi insuficient preparate termic;
c) fumatul;
d) consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:
copiii mici (sugari, preşcolari);
persoanele cu vârstă medie;
persoane cu sistem imunitar compromis;
femeile însărcinate;
vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:
cu carne de prepeliţă;
cu harbuz;
cu unele specii de peşti, în unii ani;
cu cartofi încolţiţi;
mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:
cu ciuperci microscopice;
cu organele unor specii de peşte;
cu ciuperci otrăvitoare;
cu pesticide.
Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:
fecală;
alimentară;
transmisibilă;
transplacentară
intestinală.
Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:
insectele;
omul;
animalele;
rozătoarele;
animalele cu sânge rece.
Numiţi formele micotoxicozelor:
fuzariotoxicoza;
ergotismul;
echinococoza;
balantidioza;
aflotoxicoza.
Purtători facultativi de stafilococ sunt:
personalul bolnav cu amigdalită;
animalele cu mastită;
ţânţarii;
insectele.
Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:
amigdalită;
furuncul;
plăgi purulente;
gastrită;
panariciu.
Simptome specifice ale botulismului sunt:
artralgii;
dereglări de vorbire;
diplopie;
dereglare a deglutiţiei;
midriază.
Formele botulismului sunt:
bacterian;
infantil;
infecţios;
de plagă;
alimentar.
Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale unui agent patogen specific;
toxine ale bacilului botulinic;
toxine stafilococice;
micotoxine;
germeni condiţionat patogeni.
Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:
Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:
toxine ale bacilul botulinic ;
toxine ale stafilococul;
Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:
particularităţile fizice ale alimentului;
ora consumării alimentelor;
gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:
de etiologie necunoscută;
microbiene;
virale;
nemicrobiene;
parazitare.
Intoxicaţiile alimentare reprezintă:
patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.
Formele hiperalmentaţiei sunt:
secundară;
absolută;
rahitismul;
primară;
relativă.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
caria dentară;
fluoroză;
colelitiaza;
anemiile nutriţionale;
hipovitaminozele.
guşa endemică;
ateroscleroza;
diabet;
avitaminozele.
Tipurile subnutriţiei sunt:
subnutriţia secundară;
forma absolută;
subnutriţia primară;
forma relativă.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
reducerea masei musculare;
micşorarea productivităţii muncii;
unele hepatite cronice;
diabet zaharat;
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de mediu.
obezitatea
încetinirea ritmului de creştere la copii;
fluoroza;
încetinirea metabolismului;
scăderea în greutate.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
diabet zaharat
scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de mediu.
obezitatea;
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme.
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
Hiperalimentaţia reprezintă:
Subnutriţia reprezintă:
maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează
Dereglarea funcţiei ficatului;
Dereglarea funcţiei rinichilor;
Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
Scăderea metabolismului bazal;
Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează
Dereglarea sistemelor fermentative;
scăderea metabolismului bazal;
Scăderea termogenezei;
Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
Accelerarea metabolismului bazal.
În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt
Glucidele;
Lipidele;
Vitaminele;
Sărurile minerale;
Aminoacizii esenţiali.
În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt
Aminoacizii esenţiali;
Acizii graşi polinesaturaţi;
sărurile minerale.
Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
Proteinele;
Microelementele.
Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt
Sărurile mineral;
Vitaminele;;
Proteinele.
Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt
În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în
Energogene;
Preponderent plastice;
Apă;
Substanţe catalitice;
Substanţe toxice.
Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic
Cefalee;
Tulburări ale somnului;
Dureri în oase;
Hipertenzie arterială;
Dereglări psihice.
Produsele furnizoare de caroteni sunt
Carne;
Ardei graşi;
Frişcă;
Măcieş;
Spanac.
Indicii integrităţii laptelui sunt
Densitatea;
Conţinutul de proteine;
Conţinutul de lipide;
Aciditatea;
Conţinutul sărurilor minerale.
Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de
E.Coli;
Cl.Botulinum;
Salonină;
Amigdalină;
Cl.perfringhens.
Fructele sunt surse de
Vitamine hidrosolubile;
Lipide;
Microelemente;
Săruri minerale;
Glucide.
Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
Cauzate de hiperalimentaţie;
Cauzate de subalimentaţie;
Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
intoxicaţiile alimentare;
Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
Fructe;
Legume;
Pâine albă;
Pâine neagră.
Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară
Pâinea;
Carnea şi derivatele ei;
Laptele şi produsele lactate;
Fructele şi legumele;
Ouăle.
Produsele furnizoare de glucide
fructele şi legumele;
Laptele şi derivatele lui;
Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
Importanţa biologică a acizilor graşi polienici
Influenţează metabolismul glucidic;
Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale
Greutatea corpului;
Vârstă;
Condiţiile climatice;
Sex;
Pofta de mâncare.
Produse furnizoare de vitamina C
Cartofi;
Morcov;
Varză;
Ceapă;
Citrice.
Vitamine liposolubile sunt
Retinol;
Tiamină;
Piridoxină;
Tocoferoli;
Acid ascorbic.
Pâinea nu este sursă de
Proteine;
Glucide;
Vitamine liposolubile;
Vitamine hidrosolubile.
Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent
Vara;
Toamna;
Iarna;
Primăvara;
Permanent.