1.CM. Care sunt părţile musculare ale diafragmului:
A. Lombară
B. Costală
C. Lombo – costală
D. Sternală
E. Sterno-costală
2.CM. Enumeraţi părţile slabe ale diafragmului:
A. Fisura Larrey
B. Fisura Morgani
C. Fisura Bohdalec
D. Triunghului lui Paimerov
E. Hiatus aorticus
3.CS. Calea de abord de elecţie în intervenţiile chirurgicale în caz de hernii diafragmale este :
A. Toracotomie antero-laterală dreaptă în spaţiul V intercostal
B. Laparotomie
C. Toracotomie antero-laterală stîngă în spaţiul VII intercostal
D. Sternotomie
E. Toracotomie antero-laterală dreaptă în spaţiul VI intercostal
4.CM.Tabloul clinic al unei rupturi totale de diafragm include :
A. Semnele insuficienţei respiratorii
B. Semnele insuficienţei cardiace
C. Semnele migrării organelor cavităţii abdominale în cavitatea toracică
D. Semnele insuficienţei renale
E. Semnele de hemoragie
5.CS. Care este distanţa între suturile aplicate pe diafragm în caz de plastie pentru profilaxia herniei recidivante:
A. 0.5cm
B. 1 cm
C. 1.5cm
D. 1.8cm
E. 2 cm
6.CM.Ruptura posttraumatică de diafragm cel mai des se asociază cu traumatismul următoarelor organe :
A. Splina
B. Ficatul
C. Esofag
D. Stomac
E. Colonul transvers
7.CS. Tabloul clinic al herniei hiatale prin alunecare include:
A. Disfagie
B. Vome frecvente
C. Perozis
D. Micşorarea ponderii corporale
E. Nici un răspuns corect
8.CS.Hernia paraesofagiană prezintă pericol din cauza:
A. Strangulării stomacului
B. Malignizării
C. Dureri precardiale
D. Nici un răspuns corect
E. Toate răspunsurile sunt corecte
9.CS. Care sunt condiţiile necesare pentru diagnosticul radiologic al herniilor hiatale prin alunecare?
A. În poziţie verticală
B. În poziţie semișezândă
C. În poziţie Trendelenburg
D. Hipotonie artificială a duodenului
E. În poziţie orizontală
10.CS. Enumeraţi cele mai frecvente semne clinice ale herniei hiatale prin alunecare:
A. Perozis, dureri retrosternale; melenă
B. Dureri retrosternale, melenă; ocluzie intestinală; vome
C. Ocluzie intestinală, vome; perozis
D. Perozis
E. Perozis, vome; melenă
11.CS. Care vor fi recomandările pentru un pacient cu esofagită de reflux pe fon de hernie hiatală:
A. Poziţie ridicată a regiunii cefalice a corpului în timpul somnului; administrarea antacidelor; administrarea cerucalului
B. Alimentare fracţionată în porţii mici; poziţie ridicată a regiunii cefalice a corpului în timpul somnului; a nu se culca posprandial
C. Administrarea antacidelor; administrarea Cerucalului; a nu se culca posprandial
D. Alimentare fracţionată în porţii mici; administrarea antacidelor; a nu se culca posprandial
E. Totul este corect
12.CS.Care sunt indicaţiile pentru tratamentul chirurgical al herniei hiatale?
A. Tratament conservativ neeficace, Hemoragii esofagiene frecvente, Hernii hiatale prin alunecare necomplicate
B. Formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului; Hemoragii esofagiene frecvente
C. Tratament conservativ neeficace; Formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului; hemoragii esofagiene frecvente
D. Hernii hiatale prin alunecare necomplicate; esofag scurt congenital
E. Tratament conservativ neeficace; formarea stricturilor de origine inflamatorii a esofagului; hemoragii esofagiene frecvente; esofag scurt congenital
13.CS.Esofagita eroziv- ulceroasă poate fi o complicaţie a:
A. Cancerului gastric
B. Ulcerului duodenal
C. Cardoispazmului
D. Herniei hiatale prin alunecare
E. Gastritei cronice
14.CS. Hernie Paraesophageal este periculoasa din cauza:
A. Strangulare stomacului
B. Malignizare
C. Durere precordială
D. esofagita de reflux
E. gastrită de reflux
15. CS. Hernie hiatala este cel mai des se manifesta prin:
A. Hemoragie severă
B. Hemoragie ușoară
C. Hipersecreție
D. Dureri dupa masa
E. Asimptomatică
16. CS. Care metoda de cercetare este cel mai puțin informativă în diagnosticul de hernie hiatala?
A. Ultrasonografia
B. Monitorizarea pH-metriei esofagiana
C. Esofagomanometrie
D. R-grafie esofagului și stomacului în poziția Trendelenburg
E. FGDS
17. CM. Tratamentul chirurgical este indicat în caz de:
A. Hernie hiatală prin alunecare
B. Hernie paraesofageană mare
C. Reflux-esofagita
D. Insuficienta sfincterului esofagean inferior
E. Esofagul scurt
18. CS. Parte costală a diafragmei se începe de la suprafaţa interna al:
A. Coastei V
B. Coastei VI
C. Coastei VII
D. Coastei VIII
E. Coastei IX
19. CS. Spaţiul intre sternum şi porțiunea costală a diafragmei pe dreapta se numește:
A. Triunghiul Morgani
B. Triunghiul Larrey
C. Trianghiul Bochdalek
D. Triunghiul Gesselbah
E. Triunghiul Calot
20. CS. Partea sternală a diafragmei se începe:
A. La suprafața posterioară a xifoidului
B. În treimea superioară a sternului
C. În treimea mijlocie a sternului
D. 2 cm sub xifoid
E. La limita corpului și manubriului sternului
21. CS. La dissecţia peritoneul pe picioruşele anterioare ale diafragmei apare comunicare cu:
A. Mediastin anterior
B. Mediastin mijlociu
C. Mediastin posterior
D. Cavitatea pleurală dreaptă
E. Cavitatea pleurală stângă
22. CS. La traumatizm toracoabdominal se efectuiază:
A. Toracotomie
B. Toracoscopie
C. Laparotomie și drenarea cavităţii pleurale
D. Laparocenteza
E. Laparoscopie
23. CS. Leziunile traumatice diafragmei se suturează:
A. Cu sutura continuă cu catgut
B. Cu suturi întrerupte cu materiale neresorbabile
C. Sutura întreruptă in 2 planuri
D. Sutura continueă cu materiale neresorbabile
E. Sutura întreruptă in 3 planuri
24. CS. Ce acces este recomandat pentru hernie hiatală cu scurtare esofagului?
A. Transtoracic
C. Toracolaparotomia
D. Laparoscopie
E. Lumbotomie
25. CS. În care spaţiul intercostal se face accesul la partea laterala a sinusului costo-diafragmal:
A. IX
B. VII
C. X
D. VI
E. VIII
26. CS. In caz de hernie hiatală mare cardiofundală prin alunecare şi care nu este însoțită de tulburări de funcţia cardiei este suficient de a efectua:
A. Crurorafie antero-posterioră
B. Fundoplicaţie Nissen
C. Fundoezofagofrenorafie
D. Fundoplicaţie Kanshin
E.Fundoplcaţiei Dor
27. CS. Din ce cauza hernie paraesofagiana este periculoasă?
A. Strangularea stomacului
D. Nici una nu este corecta
E. Toate sunt corecte
28. CS. La hernie hiatală paraesofageană fără lezarea funcției cardiei este suficient de a efectua
E. Fundoplcaţie Dor
29. CS. În diagnosticul de ruptura a hemidiafragmului stâng mai informativ este:
A. Gastroscopie
B. Irigoscopie
C. Ultrasonografie
D. Toracoscopie
30. CM. Mediastinita acuta este rezultatul:
A. Leziunilor mediastinale deschise
B. Perforaţia esofagului cu corp străin sau la investigaţii instrumentale și de bujare.
C. Dehiscenţa suturilor după intervenții chirurgicale pe esofag
D. La răspândirea flegmonului profund al gâtului la mediastin sau răspândirea infecției din cavitate pleurală
E. Răspândirea infecției la mediastin de la ganglionilor limfatici traheo-bronșice
31. CM. Care sunt semnele diagnostice de relaxare a diafragmei:
A. Compresia plamânului
B. Pneumotorax
C. Deplasarea mediastinului spre cupola relaxată
D. Deplasarea mediastinului spre partea opusă
E. Volvulus gastric transversal și longitudinal
32. CS. Tratamentul chirurgical relaxaţieirea diafragmei constă în:
A. Repunere organelor abdominale deplasate în poziție normală și formarea dublicaturii din diafragma sau cu folosire materialelor sintetice.
B. Repunere organelor abdominale deplasate în poziție normală și esophagofundoplicaţie Nissen.
C. Repunere organelor abdominale deplasate în poziție normală și esophagofundoplication Dor.
D. Repunere organelor abdominale deplasate în poziție normală și crurorafie posterioară.
E. Repunere organelor abdominale deplasate în poziție normală și crurorafie anterioară.
33. CM. Care sunt semnele endoscopice de hernie hiatala:
A. Sfincterul cardiac deschis.
B. Simptom de griş
C. Prezența diverticului
D. Esofagita
E. Reflux duodenogastral
34. Care sunt complicatiile posibile herniei hiatale:
A. Insuficienţa cardiei cu eroziuni, ulcerații și hemoragie.
B. Dischinezia biliara
C. Disfagia
D. Esofagita de reflux
E. Gastrită de reflux
35. Care sunt metodele de tratament pentru hernii hiatale cel mai bine cunoscute:
A. Crurorafiya
B. Fundoplicatie Nissen
C. Fundoplicaţie Kanshin
D. Fundoplicaţie Dor
E. Fundoplicaţie Touppet