41.CM. Complicaţiile diverticulelor esofagieni sunt considerate:
A perforaţia, penetraţia, hemoragia
B stenoza de esofag
C acalazia cardiei
D fistulele
E cancerul
42.CM. Indicaţii pentru tratament chirurgical al diverticulelor esofagieni sunt:
A complicaţiile diverticulelor
B diverticulele mici fără complicaţii
C pseudodiverticulele
D retenţie de mase ingerate în diverticul
E diverticule mari cu retenţie minimă de mase ingerate
43.CM. Dereglările primare de motilitate esofagiană sunt definite în următoarele patologii:
A acalazia
B sclerodermia
C esofagospasmul difuz
D boala Rendu-Osller
E refluxul gastroesofagian
44.CM. Dereglări secundare de motilitate esofagiană sunt apreciate în următoarele patologii:
A acalazie
B sclerodermie
C boala Chagas
D diabet zaharat
E pseudoobstrucţii digestive pe fondalul neuro- miopatiilor generalizate
45.CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Mackler:
A vomismente
B hemoragie
C durere toracică joasă
D emfizem subcutanat cervical
E disfagie
46.CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Barret:
A dispnee
B vomismente
C diaree
D emfizem subcutanat
E defans muscular epigastral
47.CM. Care fenomene produse de perforaţia esofagului formează triada Anderson:
B emfizem subcutan
C polipnee
D contractură abdominală
E hemoragie
48.CM. Perforaţia de esofag va fi apreciată paraclinic prin
A aer liber în spaţiul retroesofagian
B aer liber sub diafragm
C simptomul Naclerio pozitiv
D extravazarea substanţei de contrast în spaţiul periesofagian
E hidropneumotorax
49. CS. Bujare esofagului după arsura chimica ar trebui să înceapă:
A. In ziua 1-2
B. Peste o lună
C. La 8-9 zi
D. În cazul disfagiei persistente
E. In primele ore
50. CM. Indicațiile pentru o intervenție chirurgicală pentru cardiospasm sunt:
A. Lipsa efectlui semnificativ dupa cardiodilataţie (cu cursuri repetate de tratament)
B. ruptura esofagiana în timpul cardiodilataţiei
C. Imposibilitatea de a trece cu cardiodilatatorul în cardia
D. esofagita, spasmului esofagian segmentar
E. Fundalul psihogen rezistent
51. CM. Cu ajutorul caruia metodelor de investigaţie poate fi diagnosticată boala de reflux esofagian?
A. esophagoscope
B. esofagomanometrie
C. pH-metrie esofagiana
D. pasaj cu masa barietată prin esofag în poziția Trendelenburg
E. ultrasonografia esofagului
52. CM. Cele mai frecvente complicațiile diverticului esofagian:
A. Diverticulita
B. Perforaţie
C. Hemoragie
D. malignizare
E. strictura de esofag
53. CS. În cazul în care tratamentul conservator al esofagitei fibrinos-ulcerative de reflux nu este de succes, la care operație ar trebui să recurgă :
A. rezecţia gastrica Billroth-1
B. Fundoplicaţie
C. vagotomie selectiva proximala
D. vagotomia trunculară
E. fundopexie
54.CM. Care măsuri sunt indicate la pacienții cu arsuri chimice ale esofagului în faza acută?
A. Clătirea gurii, esofagului, stomacului cu apa de băut
B. Preparate sedative și morfină
C. Consum de lapte
D. nutriție parenterală totală
E. sonda gastrica permanentă
55. CS. Care varianta de tratament chirurgical este metoda de elecţie pentru diverticuli esofagiene?
A. Plastia esofagului
B. diverticuloectomie
C. Rezecția esofagului
D. Rezecţia stomacului
E.Vagotomie selectivă proximală
56. CM. Variante posibile în tratamentul chirurgical al diverticului esofagian:
A. Invaginație diverticului
B. Diverticuloectomia
C. rezecția esofagului
D. gastrectomie
E. vagotomie selectivă proximală
57.CM. Enumerați indicațiile pentru tratament chirurgical al diverticului esofagian:
A. diverticuli de dimensiuni mari
B. diverticuli complicate ( hemoragie, diverticulită, perforații)
C. suspecţie la malignizare
D. lipsa efectului de la tratament conservativ
E. esofagita de reflux
58. CM. Enumaraţi stadiile radiologice de dezvoltare diverticului faringo-esofagian:
A. diverticul are forma unui spin de trandafir
B. diverticul are forma unui buzdugan
C. diverticul are forma unui sac, fără compresie de esofag
D. diverticul comprimă și împinge esofag anterior
E. diverticul în forma de clepsidră
59. CM. Care sunt semnele radiologice de perforaţie esofagului
A. Emfizem mediastinului și regiunii cervicale
B. Dilatarea şi induraţia umbrei spațiului periesofagian
C. Deviaţia traheei și esofagului spre zona de inflamație
D. Pneumohidrotorax
E. Simptom „coadă șoarecelui“
60. CM. Indicaţi volumul interventiiei chirurgicale în perioada precoce după perforaţie esofagului:
A. Sanarea mediastinului și drenarea cavitaţii pleurale
B. Suturarea defectului in peretele esofagului
C. Drenarea nazogastrala sau transecţie de esofag în segmentul cervical cu esofagostomie biluminara
E. plastie esofagului cu segment de colon