Copy and Edit

EXAM URGENTA 1

Description

Quiz on EXAM URGENTA 1, created by Cosa Nostra on 15/02/2025.
Cosa Nostra
Quiz by Cosa Nostra, updated 7 months ago
Cosa Nostra
Created by Cosa Nostra 8 months ago
128
0
0

Resource summary

Question 1

Question
CS Sindroamele coronariene acute au în comun ca eveniment declanşator
Answer
  • obstrucţia totală a vasului arterial coronarian
  • obstrucţia parţială a vasului arterial coronarian
  • dereglările echilibrului fluido-coagulant
  • destabilizarea plăcii de aterom
  • disritmii maligne

Question 2

Question
CS Destabilizarea plăcii de aterom în Sindroamele Coronariene Acute în majoritatea cazurilor are loc:
Answer
  • când plăcile ocupă 20-30% din lumenul vasului
  • când plăcile ocupă 60-70% din lumenul vasului
  • când plăcile închid complet lumenul vasului
  • când plăcile ocupă 40-50% din lumenul vasului
  • când vasul se repermeabilizează după o obstrucţie totală

Question 3

Question
CS Manifestările clinice în SCA mai frecvent debutează:
Answer
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 40-50%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 60-70%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 70-80%
  • când lumenul vasului este obstruat în raport de 80-100%
  • când lumenul vasului este restabilit după o obstrucţie totală

Question 4

Question
CS Diagnosticul de lucru la prezentare de sindrom coronarian acut se stabileşte:
Answer
  • în baza datelor ECG
  • în baza creşterii biomarkerilor necrozei miocardice
  • în baza discomfortului ischemic toracic
  • în baza investigaţiei angiografice
  • în baza examenului eco-cord

Question 5

Question
CS Clasificarea Societăţii Canadiene a anginei pectorale are ca criteriu de bază:
Answer
  • durata discomfortului ischemic toracic
  • manifestările ECG
  • creşterea biomarkerilor necrozei miocardice
  • intensitatea activităţii fizice la care apare durerea ischemică
  • manifestările angiografice

Question 6

Question
CS Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală instabilă:
Answer
  • clasa I şi II
  • clasa III si IV
  • toate clasele
  • nici o clasă
  • numai clasa II

Question 7

Question
CS Sunt considerate echivalente ale sindromului anginos manifestările clinice, cu excepţia:
Answer
  • greaţa şi vărsături`le inexplicabile
  • sincopa
  • starea de comă
  • palpitaţiile
  • disritmiile cardiace

Question 8

Question
CS Riscul de ruptură a peretelui ventricular în IMA este
Answer
  • în prima săptămână
  • în primele 2 săptămâni
  • în prima lună
  • în primele 2 luni
  • în primele 3 luni

Question 9

Question
CS Supradenivelarea persistentă a segmentului ST în SCA-STEMI pe ECG ca durată semnifică:
Answer
  • mai mult de 5 min
  • mai mult de 10 min
  • mai mult de 15 min
  • mai mult de 20 min
  • mai mult de 30 min

Question 10

Question
CS Ischemia miocardică pe ECG este dată:
Answer
  • de modificările de formă şi sens a complexului QRS
  • de modificările de formă şi sens ale undei P
  • de modificările de formă şi sens ale undei T
  • de modificările de formă şi sens ale undei U
  • de modificările de formă şi sens ale undei Q

Question 11

Question
CS Nitroglicerina în SCA se administrează sublingval sau aerozol spray în doze
Answer
  • 0 ,1-0,2 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,2-0,25 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,3-0,5 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,6-0,8 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze
  • 0 ,9-1,0 mg se poate de repetat la fiecare 5 min până la 3 doze

Question 12

Question
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-STEMI prin titrare este
Answer
  • 1-2 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
  • 2-4 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la calmarea durerilor
  • 4-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
  • 7-8 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor
  • 10 mg iniţial cu creşterea dozei cu 2-8 mg la fiecare 5-15 min până la dispariţia durerilor

Question 13

Question
CS Doza de morfină administrată intravenos în SCA-NSTEMI prin titrare este:
Answer
  • 1-5 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 6-7 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 8-9 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 10 mg iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii
  • 12 iniţial de repetat la 5-30 min până la dispariţia durerii

Question 14

Question
CS Doza de aspirină administrată per os în SCA în primele 24 de ore este:
Answer
  • 100-150 mg
  • 162-325 mg
  • 350-500 mg
  • 500-550 mg
  • 600-800 mg

Question 15

Question
CS Doza de Clopidogrel administrată în SCA-STEMI este:
Answer
  • 100 mg
  • 200 mg
  • 300 mg
  • 400 mg
  • 500 mg

Question 16

Question
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA per os este:
Answer
  • 20 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 50 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 200-300 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 400-500 mg de repetat prin titrare până la efectul scontat
  • 600 mg şi mai mult de repetat prin titrare până la efectul scontat

Question 17

Question
CS Doza de Metoprolol administrată în SCA-STEMI intravenos lent este:
Answer
  • 2 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 4 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 5 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 6 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori
  • 8 mg de repetat la fiecare 5 min de 3 ori

Question 18

Question
CS Faza electrică a fibrilaţiei ventriculare după colaps durează:
Answer
  • 0-4 min
  • 5-9 min
  • 10-15 min
  • 15-20 min
  • 20-25 min

Question 19

Question
CS Faza Circulatorie a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps durează:
Answer
  • 0-4 min
  • 4-10 min
  • 11-15 min
  • 10-20 min
  • 21-25 min

Question 20

Question
CS Faza metabolică a Fibrilaţiei Ventriculare după colaps se instalează în
Answer
  • 0 - 4 min
  • 4 - 6 min
  • 6 - 8 min
  • 8 - 10 min
  • 10 min şi mai mult

Question 21

Question
CS Şansele defibrilării şi restabilirea unui ritm normal în stopul cardiac prin ritmuri şocabile sunt mai mari:
Answer
  • în faza electrică
  • în faza circulatorie
  • în faza metabolică
  • este în dependenţă de tipul de defibrilator utilizat
  • este în dependenţă de locul asistării stopului cardiac

Question 22

Question
CS Fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici) include formele de FV cu înălţimea undelor:
Answer
  • <3 mm
  • <4 mm
  • <5 mm
  • <6 mm
  • <7 mm

Question 23

Question
CS Fibrilaţia Ventriculară cu unde mari include formele de FV cu înălţimea undelor:
Answer
  • >1 mm
  • >1 ,5 mm
  • >2 mm
  • >3 mm
  • >0 ,5 mm

Question 24

Question
CS Medicamentul de elecţie în Torsada vârfurilor este:
Answer
  • epinefrina
  • amiodarona
  • lidocaina
  • sulfatul de magneziu
  • atropina

Question 25

Question
CS Indicile de şoc Allgower reprezintă:
Answer
  • raportul pulsului la respiraţi
  • raportul respiraţiei la TA diastolica
  • raportul pulsului la TA diastolica
  • raportul pulsului la TA sistolica
  • raportul TAs la puls

Question 26

Question
CS Determinarea indicelui de şoc Allgover ne permite:
Answer
  • aprecierea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă
  • determinarea frecvenţei pulsului
  • determinarea TA sistolice
  • aprecierea aproximativă a volumului hemoragiei
  • determinarea frecvenţei respiraţiei

Question 27

Question
CS Timpul normal de umplere capilară (pulsul unghial) constituie
Answer
  • 0 ,5 sec
  • 1 sec
  • 1,5 sec
  • 2 sec
  • 3-4 sec

Question 28

Question
CS Diureza normală a adultului este considerată:
Answer
  • 30-50 ml/oră
  • 50-60 ml/oră
  • 70-100 ml/oră
  • 110-120 ml/oră
  • 130-140 ml/oră

Question 29

Question
CS Manifestarea clinică precoce a şocului hemoragic de gradul I constituie
Answer
  • dispneea
  • hemoragia
  • tahicardia
  • creşterea timpului de umplere capilară
  • oliguria

Question 30

Question
CS Diureza la un copil constituie:
Answer
  • 0 ,5 ml/kg/or
  • 1 ,0 ml/kg/oră
  • 2 ,0 ml/kg/oră
  • 3 ,0 ml/kg/oră
  • 4,0 ml/kg/oră

Question 31

Question
CS Diureza la un nou născut constituie:
Answer
  • 0 ,5 ml/kg/oră
  • 1,0 ml/kg/oră
  • 1 ,5 ml/kg/oră
  • 2 ,0 ml/kg/oră
  • 3 ,0 ml/kg/oră

Question 32

Question
CM Ocluzia parţială sau intermitentă a fluxului sangvin coronarian se manifestă:
Answer
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • Moarte subită cardiacă
  • Ischemie silenţioasă
  • Angină pectorală instabilă
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)

Question 33

Question
CM Ocluzia totală a fluxului sangvin coronarian se manifestă
Answer
  • angină pectorală instabilă
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • moarte subită
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
  • angină pectorală stabilă

Question 34

Question
CM Sindroamele coronariene acute includ:
Answer
  • Angină pectorală instabilă
  • IMA cu supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • Angină pectorală stabilă
  • IMA fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
  • cardiomiopatia hipertrofică dilatativă

Question 35

Question
CM Cauzele frecvente de deces la etapa de prespital a pacienţilor cu IMA sunt
Answer
  • fibrilaţia ventriculară
  • tahicardia ventriculară fără puls
  • Şocul cardiogen
  • asistolia
  • fibrilaţia atrială

Question 36

Question
CM Sindroamele coronariene acute sunt prezentate de:
Answer
  • SCA cu supradenivelare de segment ST în 1/3 cazuri
  • SCA fără supradenivelare de segment ST în 2/3 cazuri
  • angină pectorală instabilă în 75% cazuri
  • angină pectorală stabilă în 2/3 cazuri
  • angină pectorală stabilă şi instabilă în 75% din cazuri

Question 37

Question
CM Cauzele deceselor frecvente a pacienţilor cu IMA în prespital se datorează:
Answer
  • pregătirea insuficientă a populaţiei generale în recunoaşterea semnelor de debut a SCA
  • apelul tardiv la serviciile de urgenţă
  • pregătirea insuficientă a populaţiei în recunoaşterea stopului cardiac şi aplicarea măsurilo Suportulu Vital Bazal
  • dotarea insuficintă tehnologică a serviciilor de urgenţă
  • predominarea ritmurilor non-şocabile ca mecanisme de stop cardiac în SCA

Question 38

Question
CM Predispunerea plăcii la fisurare şi rupere este cauzată:
Answer
  • de capsula fibroasă fină
  • acumulările importante de lipid
  • activarea limfocitelor şi macrofagelor
  • dereglările echilibrului acido-bazic
  • prezenţa inflamaţiei şi a infecţiei

Question 39

Question
CM La formarea trombului pe placa aterosclerotică destabilizată în SCA contribuie:
Answer
  • expunerea plachetelor circulante la ţesutul subendotelial
  • adeziunea plachetară
  • agregarea plachetară
  • declanşarea cascadei coagulării - ?
  • creşterea rezistenţei vasculare la fluxul sangvin

Question 40

Question
CM Rolul inflamaţiei în destabilizarea plăcii de aterom este confirmată:
Answer
  • conţinutul bogat în macrofage a plăcii de aterom
  • conţinutul bogat în proteina C reactivă
  • activarea limfocitelor
  • prezenţa infecţiei
  • activarea cascadei coagulării

Question 41

Question
CM Infarctul miocardic acut cu unda Q:
Answer
  • este un infarct subendocardic
  • este un infarct transmural
  • este un infarct cu supradenivelare de segment ST
  • este un infarct fără supradenivelare de segment ST
  • este un infarct non-transmural

Question 42

Question
CM Clasificarea Societăţii Canadiene de Cardiologie a anginei pectorale atribuie la angina pectorală stabilă:
Answer
  • clasa I
  • clasa II
  • clasa III
  • clasa IV
  • toate clasele

Question 43

Question
CM În dependenţă de variabilitatea sindromului dureros toracic la angina pectorală instabilă sunt atribuite:
Answer
  • angina agravată "crescendo"
  • angina de repaos subacută şi acută
  • angina "de novo"
  • angina precoce post infarct instalată în primele 2 săptămâni de la debutul IMA
  • angina postinfarct instalată la 2 săptămâni -2 luni

Question 44

Question
CM Angina varianta Prinzmetal se caracterizează:
Answer
  • este o angina vasospastică
  • este o angină cu orar fix
  • apare mai frecvent la efort fizic
  • apare mai frecvent la fumători înverşunaţi
  • poate duce la moarte subită sau IMA NSTEMI

Question 45

Question
CM Angina vasospastică Prinzmetal se caracterizează:
Answer
  • este o angină care apare mai frecvent noaptea între orele 12 şi 8 dimineaţa
  • durerea toracică durează mai mult de 30 min
  • se caracterizează prin creştere progresivă a intensităţii durerii şi o scădere tot progresivă
  • este însoţită la 50% din cazuri de FV, extrasistolii ventriculare, tahicardie ventriculară fără puls, asistolie
  • durerea anginoasă cedează numai la administrarea opiaceelor

Question 46

Question
CM Durerea ischemică în angina pectorală este cauzată
Answer
  • de rupture plăcii de aterom
  • de stimularea terminaţiunilor nervoase de acidul lactic în zona de ischemie
  • de stimularea terminaţiunilor nervoase de dioxidul de carbon din zona de ischemie
  • de trombul care obstruează vasul coronarian
  • de disfuncţia endotelială

Question 47

Question
CM Cu referire la debutul sindromului coronarian acut cu supradenivelare de segment ST
Answer
  • este mai frecvent matinal în perioada circadiană de maximă hipercatecolaminemie
  • poate debuta sub formă de status anginos
  • poate debuta sub formă de status astmatic
  • poate debuta sub formă de status gastralgic
  • poate debuta sub formă de colică renală

Question 48

Question
CM Cu referire la răspunsul la nitroglicerină a durerii toracice în SCA:
Answer
  • răspunsul este parţial în SCA-STEMI
  • răspunsul este absent în SCA-STEMI
  • răspunsul este parţial în SCA-NSTEMI
  • durerea toracică cedează la nitroglicerină în API
  • durerea toracică din SCA nu cedează la administrarea nitroglicerinei

Question 49

Question
CM Identificaţi sediile de iradiere a durerii anginoase în SCA:
Answer
  • în membrele inferioare
  • în regiunea gâtului şi mandibulei
  • în umărul stâng şi mâina stâng
  • în regiunea epigastrică, găt, mandibulă şi mâini
  • în regiunea lombară

Question 50

Question
CM Cu referire la iradierea durerii anginoase în SCA la vârstnici şi femei:
Answer
  • gât şi mandibulă -? *femei
  • epigastru
  • umăr stâng şi mâini
  • interscapular
  • porţiunea superioară a toracelui, gât şi mandibulă

Question 51

Question
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
Answer
  • durerile care pot fi localizate de pacient cu vârful degetului
  • durerile interscapulare
  • durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
  • durerile retrosternale, gât şi mandibulă
  • durerile care iradiază în membrele inferioare

Question 52

Question
CM Colegiul American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie atribuie la dureri necaracteristice ischemice cardiace:
Answer
  • durerile pleuritice (dureri acute provocate de tuse şi respiraţie)
  • durerile care pot fi reproduse prin mişcări sau palpare a cutiei toracice
  • episoadele scurte de durere care durează câteva secunde
  • durerile de intensitate maximă de la debut
  • durerile retrosternale cu iradiere în regiunea gâtului şi mandibulei

Question 53

Question
CM Categoriile de pacienţi care pot prezenta tabloul clinic atipic al SCA
Answer
  • bărbaţii până la 40 ani
  • femeile
  • diabeticii
  • pacienţii după chirurgie cardiacă şi precoce postoperator - ?
  • pacienţii cu demenţă

Question 54

Question
CM Categoriile de pacienţi care pot presenta tabloul clinic atipic al SCA:
Answer
  • pacienţii cu insuficienţă hepatică
  • pacienţii cu insuficienţă renală
  • femeile
  • vârstnicii
  • pacienţii cu diabet zaharat

Question 55

Question
CM Echivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
Answer
  • dispnea, respiraţia ingreueată
  • oboseala, slăbiciuni generalizate
  • disritmiile cardiace
  • coma
  • diaforeza excesivă

Question 56

Question
CM VEchivalente ale sindromului anginos sunt considerate:
Answer
  • vertijul, ameţelile
  • palpitaţiile
  • durerea izolată în mandibulă şi mâini
  • sincopa
  • durerea retrosternală constrictivă

Question 57

Question
CM Factorii precipitanţi ai SCA-STEMI:
Answer
  • efortul fizic intens
  • stresul
  • intervenţiile chirurgicale şi explorările invazive cardiace
  • sincopa şi lipotemia
  • abuzul de cocaină

Question 58

Question
CM Criza anginoasă din SCA este descrisă de pacient ca senzaţie
Answer
  • de presiune
  • de constrângere
  • de greutate
  • de lovitură de pumnal
  • de arsură

Question 59

Question
CM Clasificarea anatomică a IMA include:
Answer
  • IMA mic
  • IMA transmural
  • IMA non-transmural
  • IMA în cicatrizare
  • IMA de ventricol drept

Question 60

Question
CM Clasificarea IMA după dimensiuni include:
Answer
  • IMA microscopic
  • IMA mic
  • IMA mijlociu care afectează 10-30% din miocardul VS
  • IMA mare care afectează mai mult de 30% din miocardul VS
  • IMA mare care afectează mai mult de 50% din miocardul VS

Question 61

Question
CM Clasificarea Killip a severităţii IMA include clasele:
Answer
  • Killip I- fără semen de insuficienţă a ventricolului stâng
  • Killip II-cu semen moderate de insuficienţă a ventricolului stâng (raluri în <50% din câmpurile pulmonare, turgescenţa jugularelor, zgomot III prezent)
  • Killip III-cu raluri în peste 80% din câmpurile pulmonare, dispnee, expectoraţii rozate, fără semene de edem pulmonar
  • Killip III-cu raluri în peste 50% din câmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut frecvent
  • Killip IV- cu semene de şoc cardiogen, TAs<90mmHg semene de hipoperfuzie

Question 62

Question
CM Concretizările Ghidului European al Societăţii de Cardiologie 2012 referitor la supradenivelările de segment ST măsurate la punctul J includ:
Answer
  • Trebuie să existe în cel puţin două derivaţii concordante
  • ≥ 1,0 mm în derivaţiile concordante altele decât V2-V3
  • ≥ 2,5 mm la bărbaţi cu vârsta sub 40 de ani în derivaţii V2-V3
  • ≥ 1,5 mm la femei în derivaţiile V2-V3
  • ≥ 2,5 mm la femei peste 40 de ani în derivaţiile V2-V3

Question 63

Question
CM Criteriile ECG ale SCA-STEMI elaborate de Colegiului American de Cardiologie şi Societatea Americană de Cardiologie includ:
Answer
  • supradenivelare de segment ST≥1mm (0,1mV) în două sau mai multe derivaţii concordate de la membre (aVL, DIII, aVR)
  • subdenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) (aVL, DIII, aVR)
  • supradenivelare de segment ST ≥1mm (0,1mV) în derivaţiile precordiale V4-V6
  • supradenivelare de segment ST ≥2mm (0,2mV) în derivaţiile precordiale V1-V3
  • bloc de ram stâng nou apărut

Question 64

Question
CM Lanţul de supraveţuire în SCA-STEMI include:
Answer
  • recunoaşterea semnelor clinice si apelul serviciului 903 (112)
  • resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală promtă
  • activarea serviciului 903, evaluarea stabilizarea şi transportul pacientului
  • departamentul de medicină urgentă, evaluare şi iniţierea strategiei de reperfuzie
  • tarepia de reperfuzie, intervenţională sau farmacologică, tratamentul definitiv

Question 65

Question
CM Indicaţiile oxigenoterapiei în SCA includ:
Answer
  • prezenţa dispneei şi a cianozei
  • prezenţa SCA-STEMI
  • SaO2<90%
  • prezenţa ralurilor de stază
  • prezenţa SCA-NSTEMI

Question 66

Question
CM Contraindicaţiile administrării nitroglicerinei includ:
Answer
  • hipotensiunea (TAs<90mmHg, sau o scădere cu >30mmHg de la nivelul de bază)
  • bradicardie severă sau tahicardie peste 100 bpm
  • IMA de ventricol drept
  • hipertensiunea arterială
  • utilizarea de inhibatori ai fosfodiesterazei

Question 67

Question
CM Contraindicaţiile administrării β-blocantelor includ:
Answer
  • bradicardia, hipotensiunea şi şocul cardiogen
  • hipertensiunea arterială
  • insuficienţa ventriculară stângă cu EPAC
  • astmul bronic sau BPCO în acutizare
  • SCA indus de cocaină

Question 68

Question
CM β-blocantele în SCA-STEMI sunt indicate pentru efectele lor:
Answer
  • antiischemice
  • antiaritmice
  • hipotensive
  • antitahicardice
  • antiagregante

Question 69

Question
CM Indicaţiile blocantelor canalelorde calciu în SCA-STEMI includ:
Answer
  • tratamentul aritmiilor supraventriculare
  • tratamentul simptomelor anginoase la pacienţii cu contraindicaţii la beta-blocante
  • tratamentul hipertensiunei
  • tratamentul hipotensiunei
  • tratamentul IMA indus de cocaină

Question 70

Question
CM Contraindicaţiile blocantelor canalelor de Ca în SCA includ
Answer
  • boala de nod sinusal, blocul AV grad II-III
  • hipersensibilitate la preparate
  • insuficienţa cardiacă congestivă
  • prezenţa aritmiilor supraventriculare
  • şocul cardiogen

Question 71

Question
CM Elementele cheie care definesc moartea subită cardiacă includ:
Answer
  • natura non traumatică a decesului
  • caracterul neaşteptat şi instantaneu al producerii
  • limitarea la cause cardiace
  • limitarea la cause coronariene
  • durata iniţierii producerii până la 1 oră

Question 72

Question
CM Elementele temporale ale morţii subite cardiace includ:
Answer
  • prodromuri
  • debutul evenimentului terminal
  • desfăşurarea manifestărilor clinice
  • stopul cardiac
  • moartea biologică

Question 73

Question
CM Disritmiile cardiace care induc moartea subită cardiacă:
Answer
  • fibrilaţia ventriculară şi fluterul ventricular
  • tahicardia ventriculară fără puls şi Torsada vârfurilor
  • asistolia şi blocul AV cu bradicardie excesivă
  • disociaţia electromecanică
  • tahicardia paroxistică supraventriculară

Question 74

Question
CM Fazele fibrilaţiei ventriculare sunt:
Answer
  • faza electrică sau de ischemie precoce
  • faza ischemică
  • faza circulatorie sau de ischemie susţinută
  • faza metabolică
  • faza răspunsului inflamator sistemic

Question 75

Question
CM Manifestările clinice ale FV includ
Answer
  • colapsul circulator, lipsa pulsului la arteră carotidă
  • starea de inconştienţă
  • respiraţie agonală sau stop respirator
  • bradipnee pronunţată şi hipotensiune avansată
  • convulsii

Question 76

Question
CM Formele electrocardiografice ale fibrilaţiei ventriculare includ
Answer
  • fluterul ventricular
  • fibrilaţia ventriculară cu unde fine (mici)
  • fibrilaţia ventriculară cu unde mari
  • torsada vârfurilor
  • fibrilaţia ventriculară cu unde medii

Question 77

Question
CM La ritmurile şocabile de stop cardiac se referă:
Answer
  • fibrilaţia ventriculară
  • tahicardia ventriculară fără puls
  • asistolia
  • activitatea electrică fără puls
  • torsada vârfurilor

Question 78

Question
CM În funcţie de durata tulburării de ritm Tahicardia Ventriculară se clasifică:
Answer
  • TV nesusţinută (<30secunde)
  • TV nesusţinută (30-50secunde)
  • TV susţinută (<30secunde)
  • TV susţinută (>30secunde)
  • TV monomorfă

Question 79

Question
CM În funcţie de morfologia complexului QRS tahicardia ventriculară se împarte
Answer
  • tahicardie supraventriculară
  • tahicardie monomorfă
  • tahicardie polimorfă
  • torsada vârfurilor
  • tahicardie nesusţinută

Question 80

Question
CM Referitor la administrarea epinefrinei în RCR şi C:
Answer
  • se administrează iv 0.1 mg
  • se administrează 1.0 mg din sol 1:10000
  • se administrează prima doză după al doilea şoc
  • se administrează la fiecare 3-5 min
  • se administrează intracardiac

Question 81

Question
CM Referitor la administrarea amiodaronei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
Answer
  • se administrează după al treilea şoc în doză de 300 mg
  • se administrează după al doilea şoc în doză de 300 mg
  • se administrează după al cincelea şoc în doză de 150 mg
  • administrarea este urmată de administrarea unui bolus de 20 - 30 ml de ser fiziologic
  • se administrează endotraheal

Question 82

Question
CM Referitor la administrarea lidocainei în stopul cardiac prin ritmuri şocabile:
Answer
  • se administrează intravenos sau intraosos
  • se administrează în asociere cu amiodarona
  • se administrează în lipsa amiodaronei
  • se administrează în doza de 1,0-1,5 mg/kg în bolus
  • se poate repeta la 5-10 min în doză de 0,5-0,75 mg/kg

Question 83

Question
CM Manifestările clinice ale activităţii electrice fără puls includ:
Answer
  • colaps şi TA nu se determină –? pulsul nu se determină
  • inconştienţă
  • respiraţia agonală sau apnee
  • pe ECG va fi present orice ritm cardiac (altul decât FV sau TV fără puls) în lipsa pulsului
  • pacient conştient cu hipotensiune

Question 84

Question
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului constituie:
Answer
  • în circulaţia sistemică 75-84%
  • în artere şi arteriole15-20%
  • în capilare 10-15%
  • în circulaţia pulmonară 35-40%
  • în inimă 8-10%

Question 85

Question
CM Cauzele hipoperfuziei tisulare la pacientul politraumatizat în şoc hipovolemic sunt:
Answer
  • şocul hipovolemic secundar hemoragiilor post traumatice
  • sindromul răspunsului inflamator systemic
  • şocul cardiogen secundar traumatismelor cutiei toracice
  • şocul neurogen secundar traumatismelor vertebro-medulare
  • şocul anafilactic

Question 86

Question
CM Clasificarea gradelor Hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în % din volumul sangvin circulant include:
Answer
  • Gradul I - 10-15%
  • Gradul II - 15-20%
  • Gradul II - 15-30%
  • Gradul III - 30-40%
  • Gradul IV - >40%

Question 87

Question
CM Clasificarea Gradelor hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al Colegiului American de Chirurgie în ml include:
Answer
  • Gradul I - până la 1000 ml
  • Gradul I - până la 750 ml
  • Gradul II - 750-1500ml
  • Gradul II - 1000-2000ml
  • Gradul IV - mai mult de 2000 ml

Question 88

Question
CM Mecanismele compensatorii în şocul hipovolemic includ:
Answer
  • reflexele baroreceptoare care exercită o puternică simulare simpatică
  • formarea angiotenzinei în exces produce vasoconstricţia arterelor periferice şi reduce eliminările de săruri şi apă la nivel renal
  • formarea vasopresinei în exces produce vasoconstricţia arterelor şi venelor periferice, creste puernic retenţia de apă la nivel renal
  • creşterea reîntoarcerii venoase a sângelui la inimă, a debitului cardiac şi a indexului bătaie
  • răspunsul SNC la scăderi a TAs sub 50 mmHg şi ischemie cerebrală exercită o şi mai puternică stimulare simpatică

Question 89

Question
CM Valorile medii ale volemiei în corelare cu vârsta sunt:
Answer
  • prematurul 100 ml/kg corp greutate
  • nou născut în termen 90 ml/kg corp greutate
  • copil 80 ml/kg corp greutate
  • copil 70 ml/kg corp greutate
  • adult 60-70 ml/kg corp greutate

Question 90

Question
CM Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului este:
Answer
  • în circulaţia sistemică 50-60%
  • în circulaţia pulmonară 30-40%
  • în circulaţia sistemică 75-84%
  • în vene şi venule 65-75%
  • în plămâni 12-15%

Question 91

Question
CM Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
Answer
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 0-10% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 10-20% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC

Question 92

Question
CM Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
Answer
  • indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50-60% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-40% din VSC
  • indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC

Question 93

Question
CM Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
Answer
  • copil de 1 an - 1000 ml
  • copil de 5 ani - 1600ml
  • copil de 10 ani - 2000ml
  • copil de 10 ani - 2400ml
  • adult - 5000ml

Question 94

Question
CM Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
Answer
  • nou născut în termen 230-260 ml
  • vârsta de 1 an - 800 ml
  • vârsta de 5 ani - 1440-1600ml
  • vârsta de 10 ani - 3000-3200ml
  • adult - 5000 ml

Question 95

Question
CM Şocul hemoragic de gradul I se manifestă:
Answer
  • dispnee
  • tahicardie
  • indexul de şoc Allgower 0,5- 0,8
  • oligurie
  • anxietate

Question 96

Question
CM Asistenţa medicală de urgenţă în şocul hemoragic de gradul I include
Answer
  • oxigenoterapia
  • hemostaza şi imobilizarea provizorie
  • compensare volemică cu preparate macromolecular
  • compensare volemică cu cristaloizi
  • sedare şi analgezie

Question 97

Question
CM Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
Answer
  • hipotensiune în ortostatism (TA scade cu mai mult de 15 mm Hg şi creşte TA diastolică)
  • tahicardie peste 140 bătăi/min
  • tegumente palide şi reci
  • indicele de şoc Allgower 2,0 şi mai mult
  • volumul hemoragiei 750-1500 ml

Question 98

Question
CM Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
Answer
  • tahicardie peste 100 bătăi/min
  • TA în decubit dorsal uşor scăzută
  • diureză 70-100 ml/ora
  • respiraţia frecventă 20-25 în min, tahipnee
  • anxietate şi/sau agresivitate

Question 99

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic gradul II include:
Answer
  • oxigenoterapie
  • asigurarea hemostazei şi imobilizării provizorii conform indicaţiilor clinice
  • compensarea volemică cu preparate macromoleculare
  • compensarea volemică cu cristaloizi
  • analgezia şi sedarea pacientului

Question 100

Question
CM Şocul hemoragic gradul III clinic se manifestă
Answer
  • tahicardie peste 120 bătăi în min
  • hipotensiune arterială -? în decubit dorsal
  • indicele de şoc Allgower 2,0 şi mai mult
  • prăbuşirea PVC
  • volumul hemoragiei 2000 ml şi mai mult

Question 101

Question
CM Şocul hemoragic de gradul III clinic se manifestă
Answer
  • hipotensiune în decubit dorsal, tahicardie peste 120 bătăi/min
  • tegumente palide, acoperite cu transpiraţii reci
  • indicele de şoc Allgower 1,5-2,0
  • diureza 40-50 ml/oră
  • volumul hemoragiei 750-1500 ml

Question 102

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include
Answer
  • ABC
  • oxigenoterapia
  • intubaţie endotraheală
  • compensare volemică
  • hemostază şi imobilizare provizorie

Question 103

Question
CM Asistenţa terapeutică de urgenţă în şocul hemoragic de gradul III include:
Answer
  • ABC, oxigenoterapia
  • hemostază provizorie
  • imobilizare provizorie
  • sedare şi analgezie
  • intubaţie endotraheală

Question 104

Question
CM Indicaţiile de aplicare a pantalonilor antişoc includ:
Answer
  • hemotoraxul masiv
  • hemoragii cu sursa sângerării sub diafragm
  • hemoragii cu sursa sângerării deasupra diafragmului
  • hematoame intracraniene
  • pacienţi în şoc hipovolemic care nu răspund la compensarea volemică

Question 105

Question
CM Manifestările clinice ale şocului hemoragic de grad IV includ:
Answer
  • tahicardie peste 120 bătăi/min
  • hipotensiune avansată TAs în decubit dorsal 50-60 mmHg
  • anurie
  • comă
  • volumul hemoragiei 1500-2000ml

Question 106

Question
CM Manifestările clinice ale şocului hemoragic de grad IV includ:
Answer
  • respiraţie slăbită, superficială, peste 35 în min
  • anurie
  • comă
  • indicile de şoc Allgower 1,5
  • acidoza metabolică şi alcaloză respiratorie

Question 107

Question
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV include:
Answer
  • ABC, oxigenoterapie
  • intubaţie endotraheală
  • compensare volemică cu stabilizarea TAs la nivel de 120 mmHg
  • compensare volemică în regim de hipotensiune permisivă
  • analgezia şi sedarea pacientului

Question 108

Question
CM Tratamentul şocului hemoragic de grad IV la un pacient cu traumatism craniocerebral sever include:
Answer
  • intubaţie endotraheală
  • imobilizare şi hemostază provizorie
  • compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului în regim de hipotensiune permisivă
  • analgezie şi sedare
  • compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului la nivel de peste 100 mmHg a TAs - ?

Question 109

Question
CM Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
Answer
  • durerea şi impotenţa funcţională
  • deformarea regiunii prin edem
  • echimoze sufuziuni sangvine ori hematom cauzate de rupturi vasculare
  • crepitaţia provocată de deplasarea intenţionată a fragmentului
  • scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor

Question 110

Question
CM Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
Answer
  • semnul radiologic al discontinuităţii osului
  • mobilitatea anormală a membrului lezat
  • deformarea regiunii prin edem
  • scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor
  • durerea şi impotenţa funcţională

Question 111

Question
CM Semnele sigure ale unei fracturi includ:
Answer
  • mobilitatea anormală
  • intreruperea evidentă a discontinuităţii osului
  • scurtarea segmentului
  • prezenţa semnului crepitaţiei
  • semnul radiologic al discontinuităţii osului

Question 112

Question
CS Conceptul de „lanţ al supravieţuirii" este definit ca:
Answer
  • totalitatea de acțiuni continuie de evaluare și determinare a funcțiilor vitale la o persoană inconștientă
  • totalitataea de acțiuni care asigură Suportul Vital Avansat
  • acţiuni continue, concomitente şi consecutive, 5 verigi integrate în asigurarea succesului resuscitării, atât în vârsta adultă, cât şi la copii de 0-18 ani
  • terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice
  • terapie postresuscitare - terapie orientată spre refacerea integrală a funcţiilor cerebrale

Question 113

Question
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul cardio-respirator adulți:
Answer
  • *recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alarmarea) serviciului de urgență 903 (112)
  • RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • defibrilarea rapidă timp de 3-5 minute
  • examenul secudar
  • asistența psihologică postresuscitare

Question 114

Question
CM Identificați componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la adulți:
Answer
  • recunoașterea imediată a stopului cardiac și activarea (alamarea) serviciului de urgență 903 (112)
  • RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • cardioversie
  • suportul vital avansat efectiv
  • asistența psihologică postresuscitare

Question 115

Question
CM Componentele ,,lanțului de supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
Answer
  • măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
  • recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • accesul la serviciile de urgență 903, 112, cu personal instruit și dotat tehnologic
  • Suportul Vital Avansat efectiv
  • asitență socială post-resuscitare

Question 116

Question
CM Componentele ,,lanțului supravețuirii" în stopul Cardio-Respirator la copii:
Answer
  • asistență post-resuscitare integrată
  • măsuri de prevenire a Stopului Cardiorespirator la copii
  • asistență psiholoică integrală postresuscitare
  • recunoașterea și RCR și C promptă cu accente pe compresiuni toracice
  • asitență socială post-resuscitare

Question 117

Question
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee - respiraţie agonică
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • atonie, eventual contractură
  • pe ECG ritm sinunsal

Question 118

Question
CS Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice, cu excepția:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee - respiraţie agonică
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • atonie, eventual contractură
  • pe ECG ritm sinunsal

Question 119

Question
CM Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabilește în baza următoarelor semne clinice:
Answer
  • reflex fotomotor absent
  • midriază
  • traseu izoelectric ECG/EEG, sau FV/TV fără puls
  • status convulsiv
  • FR 7/min

Question 120

Question
CS Diagnosticul stopului cardiorespirator se stabileşte în baza următoarelor semne clinice, cu excepția:
Answer
  • pierderea conştienţei
  • apnee
  • absenţa pulsului la artera carotidă
  • midriază, cu reflex fotomotor absent
  • pacientul nu răspunde la stimul verbal

Question 121

Question
CM Suportul Vital Bazal este constituit din:
Answer
  • A
  • B
  • C
  • G
  • D

Question 122

Question
CM Obiectivele punctului A al SVB la adult sunt:
Answer
  • recunoașterea obstrucției acute de căi aeriene
  • managementul de bază și avansat al căilor aeriene
  • determinarea frecvenței respirației
  • evaluarea calității excursiei cutiei toraciei
  • ventilația eficace

Question 123

Question
CM Managementul de bază al căilor aeriene superioare include:
Answer
  • manevre de deschidere a căilor aeriene
  • intubația oro și nazofaringiană
  • cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
  • intubația endotraheală
  • cricotiroidostomia chirurgicală

Question 124

Question
CM Managementul avansat al căilor aeriene inferioare poate fi asigurat prin:
Answer
  • manevre de deschidere a căilor aeriene
  • intubația oro și nazofaringiană
  • cricotiroidostomia cu ac/ventilația cu presiune pozitivă
  • intubația endotraheală
  • cricotiroidostomia chirurgicală

Question 125

Question
CS În caz de management al căilor aeriene fiți precauți în caz de:
Answer
  • suspecție de traumatism nazal
  • suspecție de leziune de coloană vertebrală cervicală, asigurând imobilizarea gâtului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
  • suspecție de traumatism de coloană vertebrală lombară și toracică, asigurând imobilizarea pacientului în timpul manevrelor de deschidere a căilor aeriene
  • fractură femurului
  • fractura sternului

Question 126

Question
CM Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
Answer
  • retracție sternală, costală, subcostală
  • stare de inconștiență
  • imposibilitatea de a vorbi
  • stridor
  • tegumente hiperemiate

Question 127

Question
CS Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
Answer
  • respirație zgomotoasă
  • flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
  • imposibilitatea de a vorbi
  • stare de inconștiență
  • colorația normocromă a tegumentelor și a mucoaselor

Question 128

Question
CM Identificați manevrele de deschidere şi de permeabilizare a căilor aeriene:
Answer
  • hiperextenzia capului/ridicarea mandibulei
  • subluxarea mandibulei
  • aspirarea orofaringelui și nazofaringelui
  • îndepărtarea corpilor străini orofaringiene cu pensa Magill sau Kocher
  • capnografia

Question 129

Question
CM Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea mandibulei:
Answer
  • este indicată în catatraumă
  • contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
  • definește parțial manevra Safar
  • definește manevra Esmarch
  • este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an

Question 130

Question
CS Consumul de O2 la copii constituie:
Answer
  • 6-8 ml/kg/1 min
  • 3-4 ml/kg/min
  • 600 ml/kg/min
  • 1000 ml/kg/min
  • 10 ml/kg/sec

Question 131

Question
CS Consumul de O2 la adult constituie:
Answer
  • 6-8 ml/kg/min
  • 3-4 ml/kg/min.
  • 600 ml/kg/min.
  • 1000 ml/kg/min
  • 10 ml/kg/sec.

Question 132

Question
CS Metode de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare sunt, cu excepția:
Answer
  • intubarea endotraheală
  • ctricotireotomia
  • traheotomia
  • aspirarea conținutului traheobronșic cu un aspirator
  • intubarea orofaringiană, nazofaringiană

Question 133

Question
CM Identificați metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare prin intubare endotraheală:
Answer
  • intubarea orotraheală
  • intubarea nazofaringiană
  • intubarea nazotraheală
  • intubarea orofaringiană
  • intubarea cu sonda combinată (combitub)

Question 134

Question
CM Selectați metodele de ventilare posibil de utilizat în punctul B al SVB:
Answer
  • respirație gură-la-gură
  • respirație gură- la-nas
  • respirație gură-la-gură-și-la-nas
  • respirație gură-la-mască
  • respirație gură-la-sondă endotraheală

Question 135

Question
CM Selectați metodele de ventilare:
Answer
  • respirație gură-la-gură
  • respirație gură-la-nas
  • respirație gură-la-gură-și-la-nas
  • respirație cu balonul portabil AMBU
  • respirație prin tub esofago-nazo-gastral

Question 136

Question
CM Confirmați ventilarea adecvată prin
Answer
  • instalarea reflexului de vomă
  • apariția răspunsului verbal
  • prezența mișcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
  • asucultarea și sesizarea aerului expirator
  • apariția tusei

Question 137

Question
CM Pulsul central se determiniă la:
Answer
  • artera femorală
  • artera radială
  • artera carotidă
  • artera poplitee
  • artera brahială

Question 138

Question
CM Pulsul la nou-născut se determină la:
Answer
  • artera carotidă
  • artera brahială
  • artera femorală
  • artera temporală
  • vena jugulară

Question 139

Question
CS Resuscitarea cardiopulmonară a adultului, efectuată de o singură persosană constă în:
Answer
  • 15 compresii : 2 ventilații
  • 30 compresii : 2 ventilațiш
  • 5 compresii : 2 ventilații
  • 3 compresii : 1 ventilație
  • 2 compresii : 15 ventilații

Question 140

Question
CS Indicații pentru ventilația gură-la-nas sunt, cu excepția:
Answer
  • victima este inconștientă, nu respiră, iar gura este serios lezată
  • victima este inconștientă, nu respiră, victima este salvată de la înec
  • resuscitarea este efectuată de un copil
  • din motive estetice
  • victima este inconștientă, frecvența respirației este 10/ min

Question 141

Question
CM Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă până la:
Answer
  • sosirea ajutorului calificat care preia manevrele de resuscitare
  • apariția semnelor vitale
  • epuizarea salvatorului
  • apariția semnelor precoce de moarte biologică
  • 10 minute

Question 142

Question
CM Determinarea prezenței respirației la pacientul inconștient se face prin:
Answer
  • observarea expansiunii peretelui anerior al cutiei toracice
  • obseravarea mișcării peretelui abdominal anterior
  • ascultarea prezenței inspirației și expirației
  • sesizarea prezenței jetului de aer expirat
  • provocarea unui stimul dureros

Question 143

Question
CS După obstrucția totală a căilor respiratorii pierderea conștienței se instalează în:
Answer
  • 30 secunde
  • 1 minută
  • 2 minute
  • 7 minute
  • 10 minute

Question 144

Question
CS În obstrucția severă a căilor respiratorii apnea se instalează în
Answer
  • 30 secunde
  • 1-2 minute
  • 2-6 minute
  • 5-10 minute
  • 30 minute

Question 145

Question
CS În obstrucția totală a căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac se instalează în:
Answer
  • 30 secunde
  • 1-2 minute
  • 5-10 minute
  • 2-6 minute
  • 30 minute

Question 146

Question
CS În obstrucția căilor respiratorii prin corpi straini, stopul cardiac survine:
Answer
  • în sistolă
  • prin dezechilibre electrolitice
  • prin asistolie
  • disociație electro-mecanică
  • fibrilație ventriculară/tahicardie ventriculară fără puls -

Question 147

Question
CM Obstrucția căilor respiratorii poate fi:
Answer
  • ușoară
  • severă
  • compensată
  • decompensată
  • subcompensată

Question 148

Question
CM Criteriile ventilării corecte la nou născut sunt
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 149

Question
CM Criteriile ventilării corecte la sugar (1-12 luni):
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 150

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copil 1-8 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 15 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 151

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copii de 8-15 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 12 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 152

Question
CM Criteriile ventilării corecte la copii mai mai de 15 ani:
Answer
  • mișcări de expansiune și depresiune a peretelui cutiei toracice
  • prezența getului de aer expirator
  • de asigurat frecvența respirației 20-30 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 20 respirații/minut
  • de asigurat frecvența respirației 10 respirații/minut

Question 153

Question
CS În caz de dificultăți respiratorii la ventilare
Answer
  • continuați să ventilați
  • verificați permeabilitatea căilor aerien
  • nu întreprindeți nimic
  • constatați moartea biologică a pacientului
  • amplasați victima în poziția laterală de siguranță

Question 154

Question
CM Resuscitarea cardiorespiratorie se continuă până la:
Answer
  • 30 minute
  • reapariția semnelor vitale (puls, respirație)
  • 2 minute
  • constatarea morții biologice
  • 10 minute

Question 155

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • pneumotoracele deschis
  • contuzia cordului
  • traumatismele esofagului
  • pneumotoracele sufocant (cu supapă)

Question 156

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • pneumotoracele deschis
  • tamponada cardiacă
  • voletul costal
  • contuzia plămânilor
  • traumatismele căilor aeriene

Question 157

Question
CM Identificați traumatismele toracice cu risc imediat pentru viața bolnavului
Answer
  • voletul costal
  • pneumotoracele deschis
  • obstrucția de căi aeriene
  • ruptura diafragmului
  • hemotoraxul mic și mijlociu

Question 158

Question
CS Identificați traumatismul toracic cu risc imediat pentru viața bolnavului:
Answer
  • hemotoraxul mic și mijlociu
  • hemotoraxul masiv
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • leziunea toracică a esofagului
  • pneumotoracele simplu

Question 159

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • hemotoraxul mic și mijlociu - ?
  • tamponada cardiac
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • contuzia cordului

Question 160

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • contuzia pulmonară
  • contuzia cordului
  • voletul costal
  • leziunile traumatice a esofagului
  • ruptura traumatică a căilor aeriene

Question 161

Question
CM La traumatismele toracice cu risc potențat pentru viața pacientului sunt atribuite:
Answer
  • pneumotoracele simplu
  • hemotoraxul masiv
  • leziunile traumatice a esofagului
  • ruptura diafragmului și hernia diafragmatică posttraumatică
  • contuzia peretelui cutiei toracice?????

Question 162

Question
CS Identificați traumatismul toracic cu risc potențat pentru viața pacientului
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • hemotoraxul masiv
  • leziunile traumatice a esofagului
  • tamponada cardiacă
  • contuzia peretelui cutiei toracice

Question 163

Question
CM Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
Answer
  • emfizemul subcutan
  • fracturile de coastă sau de coaste
  • fractura sternului și claviculei
  • obstrucția de căi aeriene
  • contuzia plămânilor

Question 164

Question
CM Traumatismele toracice frecvent întâlnite includ:
Answer
  • contuzia peretelui cutiei toracice
  • voletul costal
  • fractura sternului și a claviculei
  • fracturile de coastă sau de coaste
  • ruptura diafragmului

Question 165

Question
CS Identificați traumatismul toracic frecvent întâlnit:
Answer
  • obstrucția de căi aeriene
  • contuzia plămânilor
  • contuzia cordului
  • contuzia peretelui cutiei toracice
  • hemotoraxul masiv

Question 166

Question
CM La traumatismele toracice închise sunt atribuite:
Answer
  • contuziile peretelui cutiei toracice (cu sau fără leziuni viscerale toracice)
  • plăgi ale peretelui cutiei toracice nepenetrante
  • fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
  • plăgi penetrante al peretelui cutiei toracice
  • plăgi ale organelor mediastinale

Question 167

Question
CM La traumatismele deschise ale cutiei toracice se atribuie:
Answer
  • fracturi și luxații ale scheletului toracic fără întreruperea integrității pielii
  • plăgile nepenetrante al peretelui cutie toracice
  • plăgile penetrante al peretelui cutiei toracice
  • plăgi ale organelor mediastinale
  • contuziile peretelui cutiei toracice

Question 168

Question
CM Tratamentul de stabilizare a pacientului cu pneumotorace deschis include
Answer
  • aplicarea pansamentului ocluziv
  • decompresia cavității pleurale
  • compensarea volemică
  • imobilizarea voletului
  • intubarea pacientului

Question 169

Question
CM Devierea de trahee la examenul pacientului cu traumatisme toracice este prezentă în:
Answer
  • pneumotoracele sufocant (cu supapă
  • pneumotoracele deschis
  • voletul costal
  • tamponada cardiacă
  • hemotoraxul masiv

Question 170

Question
CM Examenul radiologic în pneumotoracele compresiv cu supapă evidențiază:
Answer
  • plămân colabat
  • cavitate pleurală hipertransparentă
  • opacitate lichidiană masivă
  • cordul și mediastinul deplasate spre partea sănătoasă
  • respirația paradoxală
Show full summary Hide full summary

Want to create your own Quizzes for free with GoConqr? Learn more.

Similar

Browse Library