Boli chirurgicale examen sem 6 301-330

Tromboza venoasă acută

Ischemia cronică

Anevrismul arterial

Insuficienţa venoasă cronică

Ischemia acută

Sporirea utilizării remediilor ce cresc supravieţuirea în patologiile de bază, dar provoacă imunosupresie

Utilizarea metodelor invazive în monitorizarea şi tratamentul pacienţilor în stare critică

Sporirea antibioticorezistenţei microorganismelor

Optimizarea măsurilor diagnostice în cazul sepsisului

Factorii genetici influienţează riscul dezvoltării sepsisului şi a decesului din cauza infecţiei

Trauma arterei magistrale

Stenoza lumenului arterial cauzată de o placă aterosclerotică

Embolia arterială

Tromboza arterială

Tromboflebita

Compresiunea nervilor de către exudatul inflamator

Compresiunea vaselor de către exudatul inflamator şi ischemia ţesuturilor

Dezvoltarea rapidă a necrozei secundare a tendoanelor şi osului

Acţiunea mediatorilor inflamaţiei eliberaţi într-un volum mare

Inervaţia senzorială bogată a suprafeţei palmare a degetelor

Obezitatea

Durerea

Voma

Pneumotoraxul

Dispnea

Febra

Gangrena

Greaţa

Tahicardia

Hemotoraxul

Ateroscleroza obliterantă

Trombangeita obliterantă (endarteriita)

Aortoarteriita nespecifică

Anomaliile de dezvoltare ale arterelor

Anevrismele arterelor periferice

Embolia lipidică

Scurtarea extremităţii afectate

Paralizia extremităţii

Osteomielita

Amiloidoza

Contuzia cerebrală

Leziunea axonală difuză

Comoția cerebrală

Compresia creerului

Hematomul subdural sau epidural

Interleukina 10 (IL10)

Factorul activării trombocitelor (PAF)

Factorul necrozei tumorale (TNF-alpha)

Interleukina 1 (IL1)

Prostoglandina Е (PGE)

Generalizat, local, cefalic, neonatal

Posttraumatic, postoperator, spontan

Miozită, fasciită, combinat

Fulminant, acut, subacut, cronic

De plagă, intravenos, postoperator, idiopatic

Clasificarea Wagner

Clasificarea Glasgow

Clasificarea Universităţii din Texas

Clasificarea SIRS

Clasificarea S(AD)SAD

Limfangita

Limfadenita

Pneumonia bacteriană

Sepsisul

Tromboflebita

Ischemia acută a extremităţii

Insuficienţa venoasă cronică

Abcedarea

Ruptura şi hemoragia

Trombembolia recidivantă a arterei pulmonare

Antibioticoterapia cu preparate ce posedă un spectru larg de acţiune

Imobilizarea degetului afectat şi a mâinii

Incizia şi excizia fistulei purulente

Înlăturarea sechestrelor osoase

Panariţiul osos reprezintă o indicaţie absolută către amputarea degetului

Leziunea endoteliului

Încetinirea fluxului sangvin

Fibrilaţia atrială cu ruperea trombului din cavitatea cordului

Hipercoagularea

Utilizarea îndelungată a anticoagulantelor indirecte

Fumatul îndelungat

Accese de aritmie

Lucru îndelungat în poziţie verticală

Suportarea erizipelului

Traumatisme în proiecţia arterelor magistrale

Suportarea mastectomiei pentru cancerul de glandă mamară

Radioterapia pentru tumori maligne

Fumatul

Erizipelul recidivant

Regimul îndelungat la pat (imobilizarea de durată)

Antibioticoterapia raţională

Terapia de detoxicare

Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii

Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent

Indicarea citostaticelor

Răspuns inflamator sistemic

Febră în artrita purulentă

Insuficienţa arterială cronică a extremităţilor inferioare

Timpanita

Ocluzia intestinală

Insuficienţa venoasă cronică

Ischemia acută a extremităţilor inferioare

Lipsa pulsaţiei pe artera femural[

Tumefierea

Insuficienţa respiratorie

Prezenţa microorganismelor patogene virulente

Hiperemia venoasă a ţesuturilor

Reacţia de răspuns al organismului la infecţie

Bacteriemia tranzitorie

Prezenţa porţilor de intrare a infecţiei

Faza de infiltraţie

Faza de necroză

Faza de abcedare

Faza de erupere

Faza de detaşare a necrozei

Vindecarea (consolidarea) unei fracturi implică patru faze principale: inflamație, calus moale, calus tare și remodelare osoasă. 1. Inflamație: La început, după fractură, se formează un hematom în zona lezată din cauza rupturii vaselor de sânge. 2. Calus moale: În această fază, țesutul conjunctiv se formează în zona fracturii, creând un calus moale care unește fragmentele osoase. 3. Calus tare: Calusul moale se osteizează, transformându-se într-un calus tare, mai rezistent, care stabilizează fractura. 4. Remodelare osoasă: În timp, calusul tare se reabsorbe, iar osul se reconfigurează, revenind la forma și structura sa inițială.

-

Fistula pararectală

Colecisto-entero-anastomoza

Colostoma

Gastrostoma

Gastro-entero-anastomoza

Ischemică

Osteoartropatică

Neuropatică

Neuro-ischemică

Osteomielitică

Ischemică

Osteoartropatică

Neuropatică

Neuro-ischemică

Osteomielitică

Flegmonul spaţiului mediopalmar

Flegmonul spaţiului tenar

Flegmonul subcutanat

Flegmonul spaţiului hipotenar

Flegmonul subaponeurotic

Abcesul cutanat

Flegmonul spaţiului mediopalmar

Flegmonul interfalangian (comisural)

Flegmonul subcutanat

Flegmonul subaponeurotic

Forma flegmonoasă

Forma abcedantă

Forma buloasă

Forma necrotică

Forma eritematoasă