1. CS. Ce afirmaţie referitor la ciroza hepatica este exactă?
A. se asociază cu crize de hipoglicemie
B. ecografia nu precizează diagnosticul
C. este cauza cea mai frecventă a hipertensiunii portale
D. apărarea musculară în hipocondrul drept este sugestivă pentru diagnostic
E. febra poate fi prezentă în 80% cazuri
2.CS. Care din următoarele intervenţii chirurgicale se complică mai rar cu encefalopatie hepatică?
A. anastomoza porto-cavă termino-laterală
B. anastomoza porto-cavă latero-laterală
C. anastomoza spleno-renală proximală
D. anastomoza spleno-renală distală (Warren)
E. anastomoza mezenterico-cavă
3.CS. Fibroscopia evidenţiază varice esofagiene gr. III care sângerează, mucoasă gastrică fără ulceraţii. La ce metodă de hemostază apelaţi mai întâi?
A. ligatura varicelor esofagiene
B. rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică
C. tamponament cu sonda Blackmore, pituitrină intravenos
D. deconexiune azygo-portală
E. anastomoză spleno-renală
4.CS. Care din afirmaţia prezentată mai jos, este eronată:
A. ficatul posedă o dublă circulaţie
B. fluxul sangvin hepatic este de cca 1500 ml/min sau 25-30% din debitul cardiac în repaus
C. sistemul venos portal leagă 2 reţele capilare
D. vena portă se formează prin unirea venei mezenterice superioare, mezenterice inferioare şi splenice
E. axul venos porto-caval este bogat în valve ce determină modificările de presiune în tot sistemul venos port
5.CM. Pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier NU este caracteristic:
A. debut acut
B. recanalizarea venei portă, apariţia capului de meduză şi suflu specific la auscultaţie
C. emfizem subcutanat
D. coagulopatie
E. respiraţie paradoxală
6.CS. Cea mai sigură şi obiectivă metodă de diagnostic al hemoragiilor digestive superioare este?
A. fibroesofagogastroduodenoscopia
B. radiografia baritată
C. scintigrafia
D. angiografia
E. laparoscopia diagnostică
7.CS. Ce metodă poate fi utilă în tratamentul hipertensiunii portale cirogene?
A. drenajul Wirsungului
B. vagotomia tronculară
C. transplantul lienal
D. deconexiunea azygo-portală
E. splenopancreatectomia stîngă
8.CS. Cauza cea mai frecventă a hipertensiunii portale este?
A. pericardita congestivă
B. sindromul Budd-Chiari
C. ciroza hepatică cu baraj intrahepatic
D. cvadrifurcaţia venei porte
E. tromboza venei lienale
9.CS. Pentru aprecierea stării funcţionale hepatice la pacienţii cirotici cu sindrom de hipertensiune portală se foloseşte:
A. scorul Ranson
B. indicele Algover
C. scorul Apgar
D. criteriile Child
E. scorul Glasgow
10.CS. Pacienţii cu şunt porto-cav pot dezvolta o stare de comă hepatică prin :
A. hipocalcemie
B. hiperglicemie
C. hiperalbuminemie
D. creşterea amonemiei
E. creşterea timpului de protrombină
11.CS. Operaţia Tanner are următoarea indicaţie:
A. encefalopatia
B. ascita refractară tratamentului medicamentos
C. hemoragia prin ruptura varicelor esofagiene
D. hemoragia prin ruptura varicelor colonice
E. hemoragia prin ruptura varicelor rectale
12.CS. Ce afirmaţie referitor la forma prehepatică a hipertensiunii portale este falsă?
A. apare mai frecvent la copii
B. determină apariţia claudicaţiei intermitente
C. anastomoza spleno-renală distală micşorează presiunea portală
D. este cauzată de anomaliile congenitale de dezvoltare ale venei portă
E. determină apariţia hemoragiei digestive
13.CS. Cele enumerate mai jos sunt cauze ale hipertensiunii portale, cu excepţia:
A. sindromul Budd-Chiari
B. boala Chiari
C. sindrom Zollinger-Ellison
D. ciroza hepatică alcoolică
E. chist hidatic hepatic gigant (lob drept, S6-7-8)
14.CS. O bolnavă cirotică în vârstă de 44 de ani se internează cu hemoragie gastrointestinală exteriorizată prin vome "zaţ de cafea" şi scaun "culoarea păcurei". Ce explorare poate preciza sursa hemoragiei?
A. scintigrafia hepatică
B. colonoscopia
C. angiografia supraselectivă hepatică
D. fibroesofagogastroduodenoscopia
E. radiografia abdominală pe gol
15.CM. Care din explorările de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii hemoragiei variceale?
A. testele de coagulare
B. hemoglobina
C. trombocitele
D. hematocritul
E. eritrocitele
16.CS. Care din manifestările de mai jos NU sunt caracteristice pentru hipertensiunea portală?
A. ascita
B. splenomegalia
C. disfagia
D. encefalopatia hepatică
E. varicele esofago-gastrice
17.CM. Condiţiile necesare pentru apariţia ascitei sunt:
A. existenţa sindromului de malabsorbţie
B. prezenţa icterului
C. prezenţa hipertensiunii portale cronice şi retenţia hidrosalină
D. prezenţa hipertensiunii portale acute asociată cu icter intermitent
E. hipoalbuminemie
18.CS. Manifestările biochimice şi hematologice enumerate mai jos caracterizează hipersplenismul autoimun, cu excepţia uneia. NUMIŢI-O:
A. leucocitopenie
B. glicemie
C. anemie
D. creşterea complexului imun circulant
E. trombocitopenie
19.CS. Care din afirmaţia de mai jos referitoare la hipertensiunea portală este falsă?
A. evoluţia, de obicei, este severă
B. determină hemoragia digestivă
C. este consecinţa unui obstacol în sistemul port
D. consecinţele ei pot fi: splenomegalia, encefalopatia, ascita, hemoragia digestivă
E. se micşorează la administrarea 5-fluoruracilului
20.CM. După care din următoarele intervenţii chirurgicale mai rar apare encefalopatia hepatică?
21.CS. Hipertensiunea portală se caracterizează prin următoarele semne, cu excepţia:
A. splenomegalie
B. ascită
C. circulaţie colaterală abdominală
D. varice esofagiene
E. silenţiu abdominal
22.CS. Unul din cele mai informative metode specifice în diagnosticul sediului şi sursei hemoragiei variceale este:
A. irigoscopia
B. fibroesofagogastroduodenoscopia
C. radiografia abdominală de ansamblu
D. laparoscopia
E. pasajul bariului prin intestin
23.CS. Alegeţi afirmaţia incorectă pentru hipertensiunea portală:
A. splenomegalia se însoţeşte de hipersplenism hematologic predominat de trombocitopenie şi leucopenie
B. cauzele şi clasificarea hipertensiunii portale se bazează pe sediul obstacolului şi raportul acestuia cu patul sinusoidal
C. hemoragia variceală este complicaţia hipertensiunii portale
D. presiunea în vena portă, în mod normal, este de 10-15 mmHg
E. manifestările clinice ale hipertensiunii portale apar dacă gradientul presional este mai mic de 10 mmHg
24.CS. Caracteristic pentru sindromul Baumgarten-Cruveilhier este:
A. hemoptizie
B. recanalizarea venei ombilicale, apariţia capului de meduză şi apriţia suflului specific la auscultaţie
C. coagulopatie
D. melenă
E. disfagie
25.CS. Complicaţiile hipertensiunii portale sunt următoarele, cu excepţia:
A. icterul mecanic
B. rectoragia
C. ascita
D. hemoragia digestivă superioară din varicele esogastrice
E. encefalopatia